Suntem la câţiva paşi de sfârşitul toamnei calendaristice.Mai acut poate ca niciodată, ţinând cont de conjunctura geopolitică care a dinamitat deja facturile la încălzire, ne punem întrebarea: cum va fi în această iarnă? O privirediacronică asupra iernilor trecute capătă astfel un interes sporit, încercând să condensăm câteva din particularităţile sezonului rece pe malurile Bistriţei, având la bază înregistrările meteorologice din ultimii 22 de ani.
Continentalismul regiunii Moldovei îşi spune cuvântul şi
asupra valorilor medii ale temperaturilor zilelor de iarnă. Ecartul termic
semnificativ (de la -5,3 °C în iarna
2002/2003 la 2,8 °C în iarna
2019/2020) demonstrează acest lucru. Faţă de media multianuală a perioadei
1901-2000, de -2,2 °C, ultimii 22 de ani reflectă o îmblânzire evidentă, media
perioadei urcând la -0,6 °C.
Ultimele șapte ierni au adus (cu excepţiasezonului 2016/2017) temperaturi medii
pozitive, situaţie remarcabilă din punct de vedere climatologic pentru
municipiul de pe malurile Bistriței (fig.
1).
Fig. 1:
Temperatura medie şi precipitaţiile înregistrate în lunile de iarnă (2000-2022)
O variabilitate mai mare a înregistrat cantitatea de
precipitaţii căzute în cele trei luni de iarnă. Faţă de media intervalului de
referinţă 1901-2000 (80,6 l/mp), am avutparte de iernibogateîn
precipitaţii (2008/2009 şi 2012/2013,
ultima cu valori de pestedouăorimaimari), darşi de maimulteierniuscate,
undeabatereamedie a fost de peste 40 l/mp. Ne esteîncă vie în
memorie iarna 2019/2020,
aproapelipsită de zăpadă, cantităţileacumulateridicându-se abia la 29,1 l/mp.
Scăderea numărului de zile cu strat de zăpadă este foarte
vizibilă pentru ultimele două decenii (în medie 30 zile). Continuitatea acestui
fenomen pentru ultimii trei ani(fig. 2), cu un minim de
doar 11 zile în blânda iarnă 2019/2020,
ainfluențatcreștereatemperaturilormediianualepână la 12°C în 2020, adevărat record termic al ultimelor
decenii.
Un fenomen bine-cunoscut concitadinilor lui George Bacovia, ceaţa este un ingredientnelipsit şi în anotimpul rece (în medie 30 de zile). La extreme se evidenţiază iernile 2002-2003 (51 zile cu ceaţă) şi2019/2020 sau 2015/2016, cu maipuţin de 14 zileîn care ceaţaşi-a făcutsimţităprezenţa, cu precăderedimineaţa.
Fig. 2: Numărul de zile cu strat de zăpadă (2000-2022)
O „radiografie” termică a celor trei luni de iarnă este prezentată în graficele de mai jos (fig. 3-5). Remarcăm câteva câteva aspecte interesante:
Figura 3: Temperatura medie a lunii decembrie (2000-2021) şi abaterea faţă de intervalul de referinţă 1901-2000
Figura 4:
Temperatura medie a lunii ianuarie (2000-2021) şi abaterea faţă de intervalul
de referinţă 1901-2000
Figura 5:
Temperatura medie a lunii februarie (2000-2021) şi abaterea faţă de intervalul
de referinţă 1901-2000
-luna decembrie este caracterizată de cele mai numeroase abateri (atât
pozitive, cât şi negative) de la normele climatologice;
-Gerarul
de altădată (-3,6°C) începe să devină o amintire încețoșată, media
ultimelor două decenii fiind cu 1,7°C mai ridicată. Sunt de remarcat, din nou, ultimele
trei ierni, în care temperatura medie lunară a fost peste 0 °C, în contrast
major cu mai vechile hărţi climatice din atlasele geografice şcolare...
-luna februarie a trecut la o medie cu valori pozitive (de la -2,1°C la
0,2°C), în ultimii ani căpătând accente de primăvară timpurie, prin cele mai
mari abateri termice pozitive;
-ianuarie îşi păstrează caracteristica de cea mai săracă lună în
precipitații, dar contrastele oferite de cantitatățile acumulate s-au
cronicizat (ex: 3,3 l/mpîn ianuarie 2020, 63,4 l/mp la începutulanului 2019).
Consecinţă a creşterii temperaturilor medii şi a
diminuării cantităţilor de precipitaţii (cu efect asupra regimului
pluviometrichibernal) asistăm şi la oprezenţă atenuată a hazardurilor climatice
caracteristice perioadei analizate (număr de zile cu ger, viscol, poleiş.a.).
La finalul acestui exerciţiu, sperăm util pentru
cititori, o întrebare vine involuntar pe buze: la ce fel de iarnă să ne
aşteptămîn lunile care urmează? Nu marşăm pe modelările deja rulate de diverse agenţiişiinstituţii europene cu
expertiză în domeniu. Prognozele pe termen lung îşi păstrează în continuare doza
semnificativă de incertitudine. Va fi o iarnă mai caldă decât normele
climatologice şi poate un pic mai darnică în precipitaţii solide(atât de
aşteptate după marele deficit ce caracterizează Moldova colinară)? Vomvedea. Mentalul colectiv păstrează de regulă în memorie doar excepţiile,
evenimentele atipice, fenomenele remarcabile, hazardurile,toate cu impact
imediat asupra activităţii noastre de zi cu zi. Temperaturile însă nu au
memorie. Din această cauză este indicat să aşteptămcu răbdare începutul
primăverii, momentul renașterii verdelui și al concluziilor perene. Chiar dacă
acestea vor fi făcutepentru timpul trecut, vor mai adăuga un marcaj distinct pe
traseul înţelegeriimultiplelor variabile care jalonează complexitatea
interacţiunilor dintre geosfere, posibile scenarii climatice... sau măcar
clasiceinterogaţiimatinale: „Oare cum va fi vremea astăzi?”
Indiferent de vreme, o urare neatinsă de anomalii
atmosferice: Să fie vremuri bune!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu