DEFERLĂRI: Prima zi de vară 2022 şi o mică retrospectivă a verii trecute...

Dacă tot avem parte în Bacău de prima zi de vară (acea zi cu temperatură maximă de peste 25 C), nu strică să aruncăm o privire sintetică peste situaţia înregistrată vara trecută, pe baza câtorva însemnări făcute pe o foaie de hârtie, urmărind zilnic site-ul ANM:

- luna iunie 2021: o lună care numai de vară nu a fost...Rece şi ploioasă, aceasta a adunat doar 4 zile cu temperaturi de peste 25 C, la finalul intervalului (23, 24, 25 şi 30 iunie);

- iulie: lună de vară care se înscrie în normalul climatologic, cu 18 zile tropicale (T peste 30 C). Un prim val de căldură s-a înregistrat în intervalul 11-19 iulie, dar cu temperaturi suportabile (30-32 C). Maxima verii avea să atingă 36,4 C pe 28 iulie (v. harta ANM de mai jos) Finalul lunii, adevărat Cuptor, cu 5 zile consecutive peste 33 C...

-august: valorile termice au fost peste media climatologică. Din cele 31 de zile, doar 6 au înregistrat valori sub 25 C, 14 au fost zile de vară şi 11 zile tropicale. Nu s-au întregistrat valuri de căldură de lungă durată, vârfurile termice fiind în intervalele 1-2 august (al doilea val de căldură, început de la final de iulie, cu temperaturi de 33,8 C şi respectiv 34,1) şi 15-17 august (cu valori de 34, 2 şi 34,9 C). Începând cu 19 august vremea a devenit mult mai plăcută, temperaturile maxime variind între 19,6 C şi 29 C, cu o singură zi tropicală (24 august, 31,1 C).

Conform unor studii mai vechi (Geografia României, vol I, Editura Academiei, 1983; Şandru şi Toma, 1986), Bacăul avea parte de peste 81 de zile de vară pe an, nedepăşind însă limita de 100 zile ce caracteriza în acea perioadă Câmpia Română. Lucrurile s-au schimbat însă mult, şi aşa cum spuneam în analiza publicată cu titlul „Oraşul zilelor tropicale”: În condiţiile schimbărilor climatice actuale, gradul de expunere şi vulnerabilitatea aglomeraţiilor urbane faţă de valurile de căldură din ce în ce mai persistente reprezintă o temă de cercetare extrem de necesară. Particularităţile dinamicii urbane a Bacăului în ultimele trei decenii (dublarea suprafeţei intravilanului, de la 1883 ha în 1993 la 3940 în prezent, densificarea excesivă a clădirilor, degradarea constantă a spaţiilor verzi, reducerea suprafeţelor forestiere din zona suburbană) accentuează efectul de „insulă termică”, valorile termice reale înregistrate în zona centrala şi în cartierele aglomerate fiind cu cel puţin 1-2 °C peste valorile înregistrate în condiţii standardizate, la staţia meteo amplasată în vestul oraşului. În aceste condiţii, ne punem justificat întrebarea: Cât timp mai avem până când bucuriile specifice sezonului estival vor fi umbrite de disconfortul şi chiar chinul suportării unor valuri de căldură din ce în ce mai accentuate?

Ce fel de vară vom avea anul acesta? Las meteorologilor bucuria unor prognoze cu procente mari de reuşită. Noi să aruncăm preventiv o privire la instalaţia de aer condiţionat, să căutăm alei cu multă umbră lăsată de Verdele de Bacău 💚 şi să ne pozitivăm mental la ideea că efectul de insulă termică urbană nu va conduce la ridicarea mercurului în termometre până la valori insuportabile. Dar despre efectul de insulă termică băcăuană vom mai vorbi acuşica, prin analiza primelor date meteo comparative obţinute la nivelul intravilanului oraşului şi a zonei sale suburbane, în urma derulării unui interesant proiect derulat de profesioniştii UAIC aici, la noi...Ţineţi aproape!