Străzile Bacăului: prin texturi topofile şi topofobe

    Străzile  reprezintă elemente constitutive majore ale texturii urbane, asigurând întreaga funcţionalitate a vieţii citadine. Ele ordonează spaţiul urban, oferindu-i accesibilitate, fluiditate, repere vizuale şi identitare, memorie. Dincolo de funcţiile multiple, de natură economică, socială, politică, ecologică, care îmbracă aspecte specifice, corelate cu mărimea şi complexitatea oraşului (circulaţie majoră pentru transport public de persoane, transport de produse, accesul la locuinţe, tranzit sau legatură între diferite zone urbane, promenadă etc), străzile, ca parte integrantă a spaţiului public, trebuie să răspundă necesităţilor moderne, oferind un cadru prietenos, flexibil şi accesibil acţiunilor umane, indiferent că ele sunt din categoria celor necesare sau a celor opţionale.

      Eşecul oraşului funcţionalist a adus în ultimele două decenii la regândirea spaţiului public, cu readucerea în prim plan a dimensiunii umane, din perspectiva pietonului care impune, printre altele, şi rezolvarea amiabilă a conflictelor de genul pieton-automobil. Din acest punct de vedere, străzile rămân în continuare o sursă majoră de stres în comparaţie cu potenţialul reconfortant pus în valoare tot mai des prin proiecte smart de revitalizare sau renovare urbană, urmărite de noi, în această parte de lume, cu admiraţie şi jind.

       Traseele noastre sunt jalonate de două tipuri de atractori urbani: primari, care generează tipare comportamentale ce implică deplasări zilnice spre şi dinspre aceştia (loc de muncă, şcoli, grădiniţe, magazine de cartier) şi secundari, care generează o anumită ciclicitate sau relaţionare ocazională (farmacii, spitale, parcuri, agenţii bancare, centre comerciale etc). Aceste trasee au parte de stresori environmentali (zgomot, poluare, trafic, aglomeraţie) care complică fluiditatea circulaţiei şi reduc satisfacţia deplasărilor.  Pentru ca ne petrecem destul timp pe stradă, cateva întrebări sunt cât se poate de îndreptăţite. Prezintă un grad de echipare care să corespundă cerinţelor oraşului modern? Sunt accesibile, permeabile, sigure şi atractive? Încurajează circulaţia pietonală şi non-motorizată? Prezintă un design plăcut, cu un profil transversal polivalent? Prezintă funcţiuni multiple sau sunt doar necesare - şi neplacute - fâşii de tranzit? Răspunsul la aceste întrebări conturează o faţetă a calităţii vieţii urbane, concept generos, dar dificil de cuantificat pe fondul lipsei de date viabile, utilizabile in aprecierea corectă a realităţii. Am încercat să surprind câteva aspecte ale acestei problematici, prin aplicarea unui chestionar simplu (aplicat în perioada: decembrie 2019-ianuarie 2020), în care 280 de respondenţi au avut de precizat numele a două străzi atractive şi numele a două străzi neatractive din municipiul Bacău. Nu a fost solicitată motivarea alegerilor făcute, scopul principal al cercetării fiind acela de a cartografia percepţia participanţilor şi de a identifica axele topofile si cele topofobe ale deplasarilor citadine. Evident, rezultatele obţinute nu au avut la bază un eşantion reprezentativ demografic şi social, constituit pe baze ştiinţifice, deci nu putem generaliza rezultatele. Avantajul de a utiliza doar grupa de vârstă tânără (14-19 ani) oferă însă chei de reflecţie sociologică şi edilitar-urbanistică pentru un oraş aflat în declin demografic şi cu o imagine urbană fragilizată în ultimul deceniu.

Cu aceste precizări făcute, prezint pe scurt principalele reziltate, cu speranţa că ideea poate fi continuată, la o scară care să permită o radiografie detaliată a perceptiei băcăuanului asupra oraşului său.

-dispersia menţionărilor: cele 1074 de răspunsuri au acoperit 40% din nomenclatorul stradal băcăuan (131 de străzi dintr-un total de 326 existente). La nivelul celor 280 de respondenţi, proximitatea faţă de domiciliu a constituit cu siguranţă un factor important, precum şi ataşamentul faţă de loc, legătura afectivă cu diverse repere spaţiale. Mu trebuie să ignorăm faptul că semnificatiile personale date unui loc de o anumită persoană sunt esenţiale pentru experienţa cu acel loc. Cu cât devenim mai familiari cu un anumit loc, cu atât mai mult creăm semnificaţii pentru el. Semnificaţiile pot fi negative sau pozitive, similare sau diferite, slabe sau puternice. Locurile fără semnificaţie ne afectează altfel decât cele cu semnificaţii. (Corina Ilin, Orasul. Studii de psihologie environmentală, Institutul European, Iaşi, 2009)

-notorietatea: numărul total de menţionări, indiferent de percepţia pozitivă sau negativă. Graficul de mai jos surprinde cele mai cunoscute străzi băcăuane... cu bune şi cu rele.

-atractivitatea: străzile care au oţinut cele mai multe menţionări pozitive. Diferenţa semnificativă (în valori absolute) dintre prima clasată (str. Ştefan cel Mare) şi următoarele două (Calea Mărăşeşti şi  str. Nicolae Bălcescu) reflectă mutaţiile survenite în ultimii ani în oferta  şi delocalizarea sectorului terţiar (servicii, comerţ) în afara clasicei zone centrale. Rezultatele sunt interesante şi din perspectiva dihotomiei cartiere vechi – cartiere noi, locuire individuală – locuire în habitate colective, dotări standard – străzi care mai păstrează ceva din oraşul „istoric” (în termenii generaţiei tinere)

-repulsivitatea: graficul de mai jos evidenţiază cele mai neatractive străzi în opinia participanţilor la acest chestionar aplicat în perioada decembrie 2019-ianuarie 2020. Aceste 14 străzi cumulează 60% dintre răspunsuri, restul de 82 de străzi menţionate având în mare parte între 1 şi 5 răspunsuri.  Ar fi foarte interesant dacă edilii ar identifica cauzele care explică imaginea negativă a acestor artere de circulaţie....

-indicele de atractivitate (calculat ca pondere a numărului de menţionări pozitive în totalul menţionărilor) scoate în evidenţă superioritatea zonei centrale şi a unor străzi cu o identitate bine ancorată în mentalul băcăuan prin specificul tipului de locuire, existenţa unor atracţii de natură arhitecturală, ambientală (spaţii verzi), dinamism economic. Schimbarea fizionomică a str. Aeroportului, prin investiţiile recent încheiate, explică intrarea în acest top a acestei mici, dar importante legături dintre aeroport şi trama stradală majoră.

      Răspunsurile date prin acest chestionar pot ridica o multitudine de alte aspecte: tipologia străzilor în funcţie de raportul atractivitate-repulsivitate, concentrarea spaţială în cartiere, specificul funcţional (relaţia străzi cu functiuni multiple vs strazi specializate), centru vs periferie, oraşul prietenos vs oraşul dizarmonic ş.a.  Dincolo de valoarea teoretică, aceste răspunsuri reflectă o stare de fapt care trebuie luată în considerare în ajustarea/modificarea/conceperea unor politici urbanistice îndreptate mai mult spre deservirea locuitorilor şi mai puţin spre viziuni personale sau partinice, în care interesele oraşului se află pe un plan secund.