Scurt, clar, cuprinzător...dureros:
„România
și-a ratat toate cele trei valuri de modernizare pe care le-a cunoscut în
istoria sa ca stat modern. Dar le-a ratat spectaculos, prin simulare și
mistificare. Pentru că în fiecare din cele trei perioade (până în 1938, până în
1989 și până azi), oamenii politici au falsificat în folos propriu beneficiile
modernizării, păstrând neatinse obiceiurile lumii feudale și fanariote:
slugărnicia, hoția, minciuna, arivismul. Nici prima modernitate, nici cea
comunistă, nici cea postcomunistă nu au emancipat iobagii și nu au consolidat
instituțiile.
Dacă privim
cum arată azi mai toate satele și o bună parte din populația săracă a orașelor
românești, o să ne dăm seama ușor că în afara unor semne exterioare ale
bunăstării, moravurile și relațiile interumane au rămas neschimbate de două
sute de ani: mojicul ținut sub papuc, scuipat cu dispreț, învățat să pupe mâna
care îi aruncă o coajă de pâine, devine el însuși zbir când se capătă la avere
și la funcții. Cel mai mărunt portar de instituție se poartă ca un satrap,
orice asistentă medicală își ia dreptul să țipe la bolnavi, fiecare funcționar
va trata cetățenii cu acreală și ură, așa cum numai ciocoii știu să-și tratează
slugile. Valurile de modernitate doar au înmulțit locurile și scenele în care
pot să se manifeste ciocoismul și servilismul, dar nu au schimbat nimic din
mentalitatea unora sau altora, din relațiile de putere premoderne. (…) Dacă România e stat capturat, el e
capturat în scheme de putere feudală, anti-moderne, mistificatoare, lipsite de
orice moralitate, dar îmbibate de o religiozitate care-i preferă pe credincioși
robi fideli și creduli, cu un aparat represiv în slujba ciocoilor locali și,
mai ales, cu instituții fake, simulate și paralizate. În acest moment, nicio
instituție nu mai este în slujba cetățeanului, toate sunt aparate represive, de
urmărire, de pedepsire, de descurajare, de penalizare.
Sarcina
oricărei guvernări viitoare care se vrea altfel este să creeze România ca stat
modern, cu cetățeni în loc de șerbi și cu instituții în loc de complicități și
rețele de infractori la putere. Între minoritatea civică și modernă, pe de o
parte, și marea masă de iobagi aflați la cheremul baronilor centrali și locali
se întinde pâcla groasă a unui ev mediu reîncălzit după nevoi. Din acest punct
de vedere, prima sută de ani a României a eșuat. Poate reușește măcar a
doua." - prof. univ. Ciprian Mihali
Sursa caricaturii: expresssud-est.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu