Nu există nicio altă zonă urbană care să ofere atâtea beneficii, indiferent de orizontul de timp luat în calcul. Nu există niciun alt reper spaţial băcăuan cu o asemenea polivalenţă funcţională. Nu cred să mai fie prin alte locuri atâta concentrat al memoriei şi afectivităţii băcăuane de dată recentă…Ca revers ironic al medaliei, după 1990 niciun alt spaţiu public nu pare a fi tratat cu mai multă superficialitate... Deplângem cu toţii masacrul urbanistic, gândirea provincială, fizionomiile prăfuite, cenuşiul zilelor, carenţele identitare, aşteptările pecuniare... un mix anodin şi nearticulat. Stropul de verde pe care îl (mai) avem l-am putea folosi pentru a da vitalitate şi culoare unui oraş care nu îşi (re)găseşte cadenţa. Martie este actul de naştere al acestei inimi verzi pe care o are Bacăul. Pe 22 martie 1935, băcăuanii şi-au oficializat dorinţa de a avea un parc adevărat. Pe 22 martie 2018 băcăuanii pot reitera această stare de spirit. O plimbare pe alei, o fotografie, o îmbrăţisare pe o bancă, un zâmbet arătat copilului pe trotinetă, un gând sprinţar, un pas nostalgic…sunt doar câteva modalităţi simple prin care putem sărbători cu mic, cu mare, o zi prin care Bacăul îşi revendică astăzi - şi mai ales mâine - dreptul la un destin mai presus de clişeele bacoviene. Ne vedem în parc? Haideţi să ne bucurăm de un verde proaspăt!
"Verde crud, verde
crud…
Mugur alb, si roz si
pur,
Te mai vad, te mai aud,
Vis de-albastru si
azur."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu