Când migraţia internă reconfigurază repartiţia populaţiei din România

Anul trecut s-a inregistrat cea mai mare migratie internă din Romania după 1991, aproape 400000 de persoane schimbându-şi domiciliul dintr-o localitate în alta. Conform datelor oficiale inregistrate de Institutul Naţional de Statistică, este vorba mai exact despre 389000 de romani care s-au mutat cu acte in regula, din diverse motive, tot pe teritoriul tarii, dar in alta localitate, conform studiului pressone.ro. Noul record a fost atins în conditiile in care nu sunt luati in calcul si cei care stau cu chirie, de exemplu, studentii sau cei care fac naveta si nu si-au schimbat domiciliul in acte.

Conform Pressone.ro, zece judete câştigă locuitori in mod constant (Arad, Bihor, Brasov, Cluj, Constanta, Giurgiu, Iasi, Ilfov, Sibiu, Timis - foto) iar celelalte 31 sunt in pierdere. Celelalte 32 de unităţi administrative-teritoriale (inclusiv capitala) se încadrează fie în categoria dinamicii pozitive an de an (Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Giurgiu, Ilfov, Sibiu și Timiș), fie în cea cu o continuă și neîntreruptă reducere de populație (Alba, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Covasna, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Mehedinți, Mureș,  Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Teleorman, Tulcea, Vâlcea, plus municipiul Bucureşti).

Cele mai mari pierderi se inregistreaza in Galati, Vaslui, Braila si Teleorman, carora li se alătură şi Bucureştiul.

Statisticile mai arată că dacă în 1992 în primele 11 judeţe locuiau circa 30% dintre români, acum procentul a urcat pana la 41,5%, cu alte cuvinte aproape jumătate de ţară, dacă ii luăm in calcul si pe cei neînregistraţi oficial. Detalii suplimentare aici.

Sursa: Cea mai mare migraţie internă din ultimii 25 de ani