Participă!

marți, iulie 05, 2016

Temenea pentru profesionişti

 Sunt  multe lucruri în lumea asta mare pe care le considerăm imuabile, cel puţin la scara traiectoriei vanităţilor noastre dintr-un univers aparent tot mai mic şi mai subordonat. Multe lucruri ni se prezintă ca un simplu dat, numai bun de folosit, dar aproape de nebăgat în seamă, precum aerul pe care îl respirăm. Asta până când - curat ghinion, nu-i aşa? - lucrurile încep să se precipite. Moment în care înţelegem că imuabilul poate deveni foarte labil iar un bloc operator se poate transforma într-un posibil sistem de referinţă  cartezian prin care ne căutăm frenetic sau pe bâjbâite reperele. Recent am intrat şi eu într-un nou sistem de referinţă. Norocos fiind, după mulţi ani sănătoşi în care emoţiile au fost şterse aparent cu rigoare chirurgicală, de vitalitatea copilăriei. Încrâncenat fiind, după câteva încercări ale destinului prin care suflete dragi au sfârşit tragic în spatele neputinţei acelui sistem. Ambele inflexiuni  din diagrama personală mi-au oferit destule reticenţe faţă de acest sistem medical autohton. Am avut însă marele noroc să-mi fie spulberate temerile, graţie unor adevăraţi profesionişti care formează echipa Oftaprof Iasi, echipă coordonată de prof. dr. Dorin Chiseliţă (foto), chirurgul cu mâini de aur. Îmi este greu să încerc acum, la cald, o caracterizare, chiar şi după două întâlniri de grad zero. După ce i-am cunoscut, sunt convins că nu ar agrea cuvintele mari, chiar dacă sunt pe deplin meritate: profesionalism, încredere, modestie, perfecţionism, empatie, calm, simţ al umorului. Doar câteva atribute desoperite de mine, chei de lectură pentru o adevărată relaţie medic – pacient în care determinarea de a ajuta înlătură angoasele. Din exterior ar părea nişte simple cuvinte. Pentru mine sunt frânturi care vin din suflet. Frânturi care sunt încărcare de lumină, culoare, claritate, ajutându-mă să privesc viaţa cu ochi mai buni. Acum, ca semn de mulţumire, completez ca în vremurile de odinioară, cu o temenea, mulţumindu-le printre picăturile servite din trei în trei ore pentru fericirea de a mă putea bucura în continuare de acest fantastic dar oferit de Dumnezeu...
   Update 12 iulie 2016: Bucuria imortalizării unei stări de fapt. Ca iubitor al artei fotografice, îi mulţumesc domnului profesor Dorin Chiseliţă (şi) pentru că mi-a reamintit faptul că cel mai performant şi mai valoros sistem foto - video rămâne cel aflat în permanenţă la purtător...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu