Un exemplu demn de urmat şi uşor de pus în practică, valabil pentru orice oraş care şi-ar dori un stop de culoare în gândirea şablonardă, ne este oferit de Iaşi (click aici). Desigur, imediat ar putea veni replici de genul: noi nu ne putem compara cu...., noi nu avem..., noi nu putem...., ce
rost ara avea să... Prea des am auzit aceste replici cu iz negativist, de
atotcunoscător rasat şi concomitent blazat. Să nu uităm însă un lucru: imaginea urbană se construieşte şi se
consolidează în timp. Pentru o abordare corectă ar trebui ca oraşul să-şi
ignore specimenele care se hrănesc cu ipocrizii, populisme, infatuare,
frustrare, mârlănie sau prostie. Par lucruri anodine? Eu îmi păstrez doza minimală de
optimism. Avantajul localismului integrat fibrei sufletului, avantaj pe care nu
îl au nici momârlanii, nici aventurierii şi nici pripăşiţii. Pentru a face un pas înainte, Bacăul are nevoie să-şi ardă - sau măcar să-şi uite - exuviile. Dacă nu va reuşi? Nu-i va rămâne decât să-şi schimbe stema...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu