Izvoarele minerale de la Slănic-Moldova

Nu-i aşa că, odată ajunşi într-o staţiune balneoclimaterică, izvoarele minerale vă atrag ca un magnet? La fel de adevărat este că, de cele mai multe ori, le gustaţi pe toate, deoarece puţinele indicaţii – acolo unde ele există – nu reuşesc întotdeauna să vă scoată din impas? Pentru a rezolva cel puţin parţial această problemă, am sintetizat câteva informaţii absolut necesare, având ca studiu de caz Perla Moldovei, Slănic-Moldova. Să sperăm înainte de toate că izvoarele vor curge liber în continuare, aşa cum au făcut de veacuri...

    Staţiunea este profilată, în principal, pe tratamentul afecţiunilor aparatului digestive şi a glandelor anexe, precum şi al afecţiunilor respiratorii.

Factori naturali terapeutici

După prof. fr. Nicolae Teleki şi colab. (1984), apele minerale de la cele peste 20 de izvoare de la Slănic-Moldova se clasifică, din punct de vedere al compoziţiei chimice, în următoarele grupe.

-  ape minerale clorurosodice, alcaline, carbogazoase, slab sulfuroase, bromurate, iodurate (izvoarele 1 bis, 3,6,8,10,12,13,14,15);

- ape minerale alcaline, clorurosodice, carbogazoase, hipotone (izvorul Ciunget);

- ape minerale alcaline,slab feruginoase, hipotone (sonda 1 şi 2);

- ape minerale sulfuroase, clorurosodice, slab carbogazoase (izvorul Cascada);

-ape minerale feruginoase, carbogazoase (izvorul 14, izvorul Cheşcheş);

-ape minerale vitriolice – feuginoase (izvorul 8 bis) şi vitriolice-silicioase (izvorul 5);

-ape minerale oligominerale (izvorul “300 de scări”);

În anumite situaţii, unele ape minerale şi-au diminuat calităţile terapeutice sau au dispărut cu timpul datorită unor modificări în drenajul lor sau datorită impactului antropic, Cele mai multe dintre apele minerale s-au bucurat însă de permanenţă de-a lungul secolelor, calitatea şi complexitatea mineralizării fiind în legătură direct cu specificul geologic al zonei aflate la marginea aureolei mofetice.

Indicaţii terapeutice

- afecţiuni ale aparatului digestive (gastrite cronice hipoacide şi hiperacide, ulcere gastrice şi duodenale la minimum trei luni de la perioada dureroasă, stări după stomac operat, colite cornice nespecifice);

-afecţiuni hepato-biliare (dischinezie biliară, colecistită cronică necalculoasă sau calculoasă, stări după ficat operat sau colecistectomie);

-afecţiuni ale căilor respiratorii (astm alergic, traheo-bronşite cornice, bronşiectazia, emfizem pulmonary, rino-sinuzite cornice);

-afecţiuni metabolice şi de nutriţie (diabet – forme uşoare şi medii, obezitate);

-afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare;

-afecţiuni neurologice periferice;

-afecţiuni posttraumatice;

-afecţiuni asociate (reumatisme degenerative sau abarticulare, afecţiuni cardiovasculare, endocrine, ginecologice, profesionale, nevroză astenică).

Tehnica de cură cu ape minerale

Cantitatea pe 24 de ore trebuie raportată cu aproximaţie la greutatea bolnavului. După formula Nievre (Vichy), cantitatea de apă minera[ prescrisă pentru 24 de ore rezultă din greutatea persoanei în kg multiplicată cu 10. De exemplu: 80 kg x 10 = 800 ml apă minerală/24 ore.

Caracterizarea principalelor izvoare minerale:

Izvorul 1

Caracterizare chimică: apă sulfuroasă, sodică, clorurată, carbogazoasă, bicarbonatată, iodurată şi hipotonă. Mineralizaţie totală: 8613,5 mg/l

Indicatii terapeutice: afectiuni gastrice (gstroduodenite cronice, ulcer, tratament de repaus funcţional al ficatului), afectiuni hepatobiliare (colecistită cronică simplă sau litiază, diskinezie biliară, pancreatită cronică), boli metabolice (gută, obezitate, dislipidemii). Acţiune antialergică: urticarii, alergii alimentare.

Izvorul 1-bis

Caracterizare chimică: apă slab sulfuroasă, borică, carbogazoasă, bicarbonatată, iodurată şi hipertonă. Mineralizaţie totală:14391,12 mg/l. Cea mai mare concentraţie de HS (5,9 mg/l).

Indicatii terapeutice:  afectiuni gastrice, colecistita cronică, constipaţii, ulcer gastric şi duodenal, sechele dupa ficat operat (boala reziduală a tractului biliar), boli metabolice (diabet, gută), stări alergice.

Izvorul 3

Caracterizare chimică: apă iodurată, clorurată, sodică, carbo-gazoasă, bicarbonatată şi hipertonă.  Este supranumit  “regele izvoarelor minerale” din Slănic - Moldova. Mineralizaţie totală: 18759,59 mg/l.  CO2 -2677 mg/l.

Indicaţii terapeutice: afectiuni ale tubului digestiv (gastrite, ulcere hiperacide, colecistite hipotone, constipaţii rebele). Se recomandă prudenţă terapeutică pentru vârstnici, denutriţi, surmenaţi, hipertensivi.

Izvorul 5

Caracterizare chimică: apă oligominerală, feruginoasă, carbogazoasă şi hipotonă.

Indicaţii terapeutice: cură externă pentru inflamatii cronice oculare sub formă de aerosoli, inhalaţii, pulverizanţi. Mineralizaţie totală: 2199,27 mg/l

Izvorul 6

Caracterizare chimică: apă iodurată, sodică, clorurată, bicarbonatată şi hipertonă. Concentraţie magneziu: 59,3 mg/l

Indicaţii terapeutice:  concentratie foarte mare (19678 mg/l), trebuie folosit cu mare prudentă, după investigaţii atente, în gastrite cronice, hipoacide, însoţite de constipaţie, constipaţie obişnuită, boli de nutriţie şi metabolism, colecistite cronice, hipotone.

Izvorul 8

Caracterizare chimică: apă bicarbonatată, clorurată, sodică, carbo-gazoasă, slab sulfuroasă şi hipotonă. Mineralizaţie totală: 12551 mg/l.

Indicaţii terapeutice: măreşte secreţia gastrică dar nu modifică acidul clorhidric. Gastrite cronice, hipoacide, însoţite de constipaţie, constipaţie obişnuită, boli de nutriţie şi metabolism, colecistite cronice, hipotone.

Izvorul 10

Caracterizare chimică: apă iodurată, sodică, clorurată, bicarbonatată şi hipertonă. H2S – 2,2 mg/l

Indicatii terapeutice: concentraţie foarte mare (12091 mg/l), trebuie folosit cu mare prudenţă după investigaţii atente. Gastrite cronice, hipoacide, insotite de constipatie, constipatie obisnuită, boli de nutritie si metabolism, colecistite cronice, hipotone.

Izvorul 14

Caracterizare chimică: apă bromurată, iodurată, conţine fier, puţin sulfuroasă. Mineralizaţie totală:10735,5 mg/l.

Indicaţii terapeutice: afectiuni ale tubului digestiv (gastrite, ulcere hiperacide, colecistite hipotone, constipatii rebele). Se recomandă prudenţă  terapeutică pentru  vârstnici, denutriti, surmenaţi, hipertensivi. Se recomandă bolnavilor cu anemie şi celor care nu suportă sulful.

Izvorul 15

Caracterizare chimică: apă cloruosodică, alcalină, iodurată, carbogazoasă, slab sulfuroasă. Mineralizaţie totală:197,3 mg/l.

Indicatii terapeutice:  afectiuni gastrointestinale, mai ales cu spasme. Recomandată  pentru vârstnici cu afectiuni gastroduodenale însoţite de hiperaciditate şi spasme digestive.

Izvorul Ciuget

Caracterizare chimică: apă alcalină, slab clorurată, carbogazoasă şi hipotonă. Izvor unic în ţară  prin compoziţia chimică a apei sale alcaline.

Indicatii terapeutice: boli hepatobiliare, hepatice cornice, diabet, gută, litiaze renale.

Izvorul Sonda 2

Caracterizare chimică: apa alcalină pură, bicarbonatată, de concentraţie medie si hipotonă. Mineralizaţie totală: 7743 mg/l.

Indicaţii terapeutice: afectiuni renale şi ale căilor renale, afecţiuni digestive (ulcer, gastrite), afecţiuni hepatice. Precauţii terapeutice la: debilitati, nevrotici şi la cei proaspăt operati pe stomac si ficat.

Glosar

Aureolă mofetică = suprafaţă din jurul unui munte sau masiv vulcanic unde au loc manifestări postvulcanice, de regulă activităţi mofetice (emanaţii de dioxid de carbon) şi de mineralizare complexă a apelor subterane.

Apă carbogazoasă = apă cu un conţinut de cel puţin 1g/l  dioxid de carbon, folosite ]n paralel, ca ape de masă şi ca ape medicinale.

Apa oligominerală = apă slab mineralizată, care provine de la izvoare de mare adâncime. Ea are un conţinut de săruri minerale cu valori cuprinse intre 50 si 500 mg/litru, fiind recomandată atât pentru hidratarea zilnică a organismului, cât şi pentru gătit.

Apă alcalină = apă cu un conţinut de cel puţin 1g/l  bicarbonat de sodiu, respectiv 726 mg/l anion bicarbonic

Notă: pe baza presiunii osmotice comparată cu soluția izotonă de ser fiziologic (NaCl 9,5 g %, 325 moli/l) apele minerale se clasifică în: hipotone (1-8 g/l), izotone (8-9 g/l) şi hipertone (peste 10 g/l).

Bibliografie:

www.slanic-moldova.info

Teleki N., Munteanu L., Teodoreanu E., Grigore L. (1984) – Cura balneoclimatică în România, Editura Sport-Turism, Bucureşti

Văcăraşu I. (1980) – Valea Trotuşului, Editura Sport-Turism, Bucureşti
      Foto: un mic experiment casnic - cum arată depunerile coloidale după 3 săptămâni de "cazare" într-un bidon.