Vrem
sau nu vrem să recunoaştem, fenomenul de îmbătrânire a pus stăpânire pe România.
Ponderea persoanelor vârstnice (de peste 60 de ani) a crescut constant: 9,9 %
din populaţia stabilă în anul 1956, 12,3% în 1966, 14,4% în 1977, 16,4% în
1992, 19,4% în 2002. Creşterea vârstei de pensionare dar şi posibila încercare
de cosmetizare statistică au ridicat în ultimii ani grupa de vârstă de la care,
în mod tradiţional, intrăm în categoria „bătrânilor” (de la 60 la 65 ani).
Păstrând însă aceleaşi paliere consacrate pentru cele trei grupe mari de
vârstă, putem face comparaţia cu datele prezentate anterior. Am ajuns astfel la
o pondere de 22,3% în anul 2011. Judeţul Bacău, un judeţ tânăr în deceniile comunismului, a depăşit pentru prima dată media
naţională: 22,6%, datele statistice relevând diferenţieri notabile pe medii
(urban – 20,8%, rural – 24%) şi sexe ( masculin 19,7%, feminin 25,5%). În
profil teritorial (v. harta), discrepanţele sunt cât se poate de evidente. Zone
compacte din estul judeţului au ajuns la valori extrem de mari (27-37%) într-o perioadă relativ scurtă,
numeroase sate fiind afectate de un fenomen cronic de îmbătrânire şi feminizare
a populaţiei. Consecinţele demografice, sociale şi economice devin astfel cât
se poate de îngrijorătoare…
Vrem
sau nu vrem să recunoaştem, fenomenul de îmbătrânire a pus stăpânire pe România.
Ponderea persoanelor vârstnice (de peste 60 de ani) a crescut constant: 9,9 %
din populaţia stabilă în anul 1956, 12,3% în 1966, 14,4% în 1977, 16,4% în
1992, 19,4% în 2002. Creşterea vârstei de pensionare dar şi posibila încercare
de cosmetizare statistică au ridicat în ultimii ani grupa de vârstă de la care,
în mod tradiţional, intrăm în categoria „bătrânilor” (de la 60 la 65 ani).
Păstrând însă aceleaşi paliere consacrate pentru cele trei grupe mari de
vârstă, putem face comparaţia cu datele prezentate anterior. Am ajuns astfel la
o pondere de 22,3% în anul 2011. Judeţul Bacău, un judeţ tânăr în deceniile comunismului, a depăşit pentru prima dată media
naţională: 22,6%, datele statistice relevând diferenţieri notabile pe medii
(urban – 20,8%, rural – 24%) şi sexe ( masculin 19,7%, feminin 25,5%). În
profil teritorial (v. harta), discrepanţele sunt cât se poate de evidente. Zone
compacte din estul judeţului au ajuns la valori extrem de mari (27-37%) într-o perioadă relativ scurtă,
numeroase sate fiind afectate de un fenomen cronic de îmbătrânire şi feminizare
a populaţiei. Consecinţele demografice, sociale şi economice devin astfel cât
se poate de îngrijorătoare…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu