„Iar în ziua de Unu Mai întreg
oraşul vuia de cântece şi chefuri. Prin grădini şi grădinuţe erau aşezate pe
iarbă mese încărcate cu mâncăruri şi înconjurate de cofe de vin, după cum le
dădea mâna. În jurul mesei şedea gazda cu toate neamurile, mâncând, cântând şi
chefuind până seara. Lăutarii nu mai ajungeau, veneau pentru acea zi şi din
satele apropiate. Erau mulţi care se duceau şi afară din oraş la Lunca lui
Rugină1. Pe iarba din luncă şi printre copaci erau presărate sute de
mese, împrejurul cărora şedeau jos sute de târgoveţi. Fiecare avea pe masa lor
miel fript şi pâine frumoasă. Ulcioare, ploşte, cofe cu vin aveau toţi la
îndemână. Câte un scripcar şi un cobzar erau la multe mese. Toţi mâncau,
râdeau, beau, cântau şi jucau. Armendelu2 era în strălucirea
lui.
Azi?...S-au pierdut multe din aceste
obiceiuri. Numai Lunca lui Rugină n-a ruginit. Tot se mai petrece în ea…dar nu
ca atunci3”
(Costache Radu – Bacăul de la 1850
[la] 1900, Bacău, 1906 - ediţie îngrijită, prefaţă şi note de Lucian
Şerban, Editura Egal Bacău, 2008,
p. 25)
Note:
1. Lunca lui Rugină, amplasată în interiorul
actualului parc Gherăieşti.
2. Armendelu (Arminden) = nume popular al zilei
de 1 mai; sărbătoare populară de 1 mai.
3. “Locuri de plimbare afară din municipiu, în
apropiere, sunt: Parcul “Bistriţa”, de pe teritoriul moşiei Fântânele, nu
departe de satul Gherăeşti, înfiinţat în anul 1930 şi Domniţa Maria (sat), unde
Radu C. Porumbaru, fost director al fabricii de hârtie “Letea”, a amenajat un
parc la “bazarul” fabricii, vizitat de orăşeni în zilele de sărbătoare” (G. Grigorovici, 1933).
Actualul parc “Cancicov” va fi amenajat în perioada interbelică, în urma
memoriului înaintat de inginerul agronom al oraşului Primăriei Bacău la data de
10 iulie 1935, cu sprijinul şi susţinerea lui Mircea Cancicov (1884-1959),
ministru secretar de stat la Finanţe în perioada 1934-1939.
De la ce provine oare arminden?
RăspundețiȘtergere