Pentru un decalog urbanistic băcăuan

      Deşi sunt  şi se vor perpetua enorm de multe neajunsuri, o viziune optimistă asupra viitorului oraşului Bacău nu trebuie să ne lipsească. Şi cum succesul urbanismului modern stă (şi) în latura lui participativă, vă propun zece teme de reflecţie, într-o ordine aleatorie:

- agrementarea construcţiilor şi a spaţiilor publice amenajate;

- utilizarea spaţiilor interstiţiale (reziduale/abandonate/destructurate), valorificarea eficientă a terenurilor  prin intervenţii punctuale (acupunctură urbană);

-definirea unui model cultural, revalorizarea locurilor simbolice şi a produselor locale;

- recuperarea frontului Bistriţei, întoarcerea oraşului cu faţa către apă;

- creşterea ponderii spaţiilor verzi din intravilan şi conectivităţii tuturor spaţiilor deschise (open spaces);

- încurajareapropunerilor şi soluţiilor urbanistice oferite de arhitectura ecologică;

- revalorizarea spaţiilor publice aferente blocurilor de locuinţe;

- resuscitarea Zonei Metropolitane Bacău, regândirea sistemului de relaţii cu mediul periurban, cu efecte şi asupra schimbării limitelor reale (administrative, geografice) şi a celor percepute (accesibilitate, familiaritate), prin transformarea „barierelor tradiţionale” în oportunităţi (ex: BIstriţa, Bârnatul, calea ferată etc);

- reciclarea ţesutului urban, atribuirea de noi sensuri/funcţionalităţi care să suscite noi activităţi;

- propunerea unei noi imagini a oraşului (branding urban).

Sursa foto: BĂNICĂ A., ŞERBAN L. (2013) - DISCONTINUITIES ANDSPATIAL MUTATIONS AS A MARK OF URBAN RESILIENCE IN BACAU MUNICIPALITY,SCIENTIFIC ANNALS OF„ALEXANDRU IOAN CUZA” UNIVERSITY OF IAŞI