Bacău: palimpseste urbane

De ce Bacău: palimpseste urbane?

Poate pentru că...

...atunci când suntem copii, (încă) nu avem ochii formaţi pentru a scruta orizonturile;

...atunci când suntem adolescenţi, (încă) nu avem destulă răbdare;

...atunci când devenim maturi, (încă) nu avem timpul necesar;

...atunci când timpul ne albeşte tâmplele, (încă) nu are cine să ne asculte...

„Antologia Bacău: palimpseste urbane îşi propune să aducă în atenţia cititorului câteva puncte focale ale devenirii urbei de pe cursul inferior al Bistriţei, în perioada modernă şi contemporană. Ne-au stat alături în acest demers câţiva iluştri contemporani cu vremurile unor transformări de amploare, în care Bacăul se reconfigura din temelii. Pagini puţin cunoscute marelui public, eterogene structural, dar care încheagă imaginea fragilă a Bacăului de altădată. Paseismul nu îşi găseşte locul, dovadă fiind pasajele critice care oglindesc o realitate nefardată a târgului şi, ulterior, a oraşului. Considerăm oportun să reamintim că Bacăul are o istorie proprie, cu destule elemente de interes care aşteaptă în continuare să fie receptate, analizate, asimilate, promovate. Identitatea oraşului nu se rezumă la arhitecturile prezentului. Sufletul lui stă cuibărit în urzeala trăirilor, în memoria locurilor, putând oferi spaţiului băcăuan consistenţă şi coerenţă.” (Lucian Şerban)

„Antologia de faţă aduce în atenţie câteva faţete ale devenirii citadine băcăuane în perioada modernă, prin intermediul unor pagini puţin cunoscute marelui public, de o reală valoare ştiinţifică şi documentară. Selecţia inspirată a textelor şi sistemul pertinent de referinţe conferă acestui demers valenţele unui foarte util punct de plecare spre explorarea, cunoaşterea şi valorizarea fizionomiilor urbei de altădată, oferind totodată generaţiei tinere reflecţii necesare înţelegerii spiritului locului, dar şi repere sustenabile, în acord cu viitoarele provocări urbanistice.”  (Prof. univ. dr. Ionel Muntele, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi)

„În calitate de cercetător în domeniul geografiei urbane, ne-am confruntat uneori cu păreri aprig argumentate conform cărora Bacăul ar fi o aşezare urbană ştearsă, anostă, un exemplu clar de oraş comunist uniformizat şi depersonalizat. Adevărul este că uneori ne lipsesc argumentele contra, iar această imagine pare într-adevăr a domina realitatea băcăuană postcomunistă. Fizionomia aşezării trădează faptul că în istoria sa au existat rupturi iremediabile, că transformările au mers uneori în sensul ştergerii unor elemente identitare. Cu atât mai valoroase devin unele gesturi recuperatoare, ca acela de faţă, capabile să transfigureze şi să suprapună, cu tuşe mai groase sau mai subţiri, realităţi uitate ale unui „timp pierdut”, timp în a cărui căutare, ca băcăuani, avem datoria de a fi…” (Cercetător ştiinţific dr. Alexandru Bănică, Academia Română – Filiala Iaşi)

De săptămâna viitoare, lucrarea este disponibilă aici.