Ideea că spaţiile verzi
reduc stresul şi îmbunătăţesc concentrarea nu este nouă. Cercetătorii au lansat
de mult ipoteza că spaţiile verzi sunt liniştitoare, necesitând mai puţină
atenţie mentală decât străzile aglomerate tipice oraşului.
Până acum, însă, această
teorie nu a putut fi testată. Cercetările au arătat că persoanele care trăiesc
în apropierea copacilor şi a parcurilor prezintă un nivel mai scăzut al
cortizolului, un hormon de stres, în salivă decât persoanele care trăiesc între
„betoane”. De asemenea, copiii cu deficit de atenţie tind să se concentreze mai
bine şi să obţină rezultate mai mari în testele cognitive după ce s-au plimbat
printr-un parc. Un alt studiu realizat în laborator de oamenii de ştiinţă a
arătat că voluntarii care priveau scene din natură erau mai calmi şi mai
gânditori decât cei ce studiau scene urbane.
Cu toate acestea, până acum
nu a fost posibilă studierea creierului unei persoane în afara unui laborator,
atunci când aceasta se plimbă printr-un parc sau pe străzi. Recent, însă,
oamenii de ştiinţă au conceput o versiune portabilă şi uşoară a
electroencefalogramei, tehnologie prin care se înregistrează activitatea
electrică a creierului.
Pentru acest nou studiu, ce
a fost publicat în The British Journal of Sports Medicine, cercetătorii de la
Universitatea Heriot-Watt din Edinburgh şi de la Universitatea Edinburgh au
ataşat aceste aparate portabile pe scalpul a 12 voluntari sănătoşi. Electrozii
transmiteau wireless datele către un laptop purtat în rucsac de fiecare
voluntar.
Apoi, cercetătorii i-au
trimis pe voluntari la o scurtă plimbare de 2,4 kilometri pe un traseu ce
cuprindea trei zone din Edinburgh. În primii 800 de metri, voluntarii traversau
un cartier istoric de cumpărături, cu numeroase clădiri vechi şi cu mulţi
pietoni pe trotuar, dar cu puţine maşini pe stradă. Apoi, voluntarii au intrat
într-un parc, parcurgând încă 800 de metri. În cea de-a treia parte a
plimbării, participanţii la studiu au intrat într-un cartier comercial
aglomerat, cu trafic intens şi cu numeroase clădiri de beton.
Voluntarii au fost instruiţi
să meargă în ritmul lor, dar să nu se grăbească sau să se oprească. Majoritatea
au terminat plimbarea în aproximativ 25 de minute. De-a lungul întregii
perioade, electroencefalograma portabilă transmitea informaţii despre undele
lor cerebrale către laptopul din rucsac. Ulterior, cercetătorii au
analizat datele obţinute, încercând să identifice tiparele care sunt asociate
sentimentelor de frustrare, atenţie direcţionată, stimulare cerebrală şi sentimentului
de calm.
Rezultatele studiului au
confirmat ideea că spaţiile verzi reduc oboseala creierului. Atunci când voluntarii se
plimbau prin zonele urbanizate şi aglomerate, mai ales în cartierul cu trafic
intens, undele cerebrale indicau că sunt mai stimulaţi, mai atenţi şi mai
frustraţi decât atunci când erau în parc, loc în care undele cerebrale indicau
o stare meditativă.
Aşadar, când se plimbau prin
parc, voluntarii erau mai liniştiţi din punct de vedere mental.
Specialiştii subliniază că
asta nu înseamnă că nu erau atenţi. „Mediile naturale stimulează creierul, dar
atenţia solicitată este una fără efort. În psihologie se numeşte atenţie
involuntară. Mediul natural ne atrage atenţia, dar ne permite în acelaşi timp
spaţiu să reflectăm”, subliniază Jenny Roe, profesor la Universitatea
Heriot-Watt. O plimbare prin natură este un paliativ pentru solicitările
atenţionale ale străzilor urbane, explică cercetătorul.
„Rezultatele sugerează că ar
trebui să luaţi o pauză de la muncă şi să vă plimbaţi printr-un spaţiu verde,
sau doar să staţi într-un spaţiu verde. Puteţi chiar să priviţi un spaţiu verde
pe geamul biroului în care vă găsiţi”, afirmă profesorul Roe. „În mod cert va
avea un efect restorativ şi vă va ajuta la tratarea problemelor de atenţie şi de
stres”, a concluzionat expertul.
Sursa: descoperă.ro. Articolul original: aici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu