Dacă peste vreo 3 - 4 ani veţi rămâne surprinşi pe strada Mioriţei de o clădire inundată de un verde tonifiant, să ştiţi că nu este vorba de o reabilitare „de faţadă”, făcută în grabă cu câteva găleţi de var. Este acelaşi Colegiu Tehnic „N.V. Karpen”, care va beneficia însă de beneficiile unor „pereţi vii”, acoperiţi cu viţă canadiană (Parthenocissus tricuspidata) - foto 1. Un proiect pe care l-aş nota cu zece plus, poate unic la nivelul unităţilor de învăţământ din România, dar cu certitudine aplicat pe scară tot mai largă în Occident. Deocamdată a fost montată "structura de rezistenţă" (foto 2), formată din cabluri oţelite care vor fi îmbrăcate în această primăvară cu o plasă uşoară metalică, necesară pentru a susţine creşterea rapidă a plantelor agăţătoare. O idee excelentă, care poate fi urmată şi pe alte clădiri sau instituţii particulare. Felicitări pentru consecvenţa în punerea în practică a unei idei născute (deconspir acum un mic secret…) acum ceva vreme, pe Copoul universitar…
"Acest gen de proiect poate fi
realizat şi la exteriorul clădirilor, generând așa-numitele
fațade verzi sau în spații
interioare, pentru a crea grădini verticale. Am făcut această distincție de termeni pentru a fi ușor de urmărit exemplele detaliate pe parcursul articolului,
deși în discuțiile uzuale
se folosește cel mai des denumirea de “grădină verticală”, atât
pentru tipul de interior cât și cel de exterior. Cea mai
corectă descriere, însă, rămâne cea de perete verde, tradusă direct din
engleză, unde această soluție poarta denumirea de green wall sau living wall - perete viu.
În majoritatea țărilor UE, precum și pe
continentul american, astfel de intervenții sunt
extrem de apreciate, datorită beneficiilor pe care le oferă. O fațadă verde poate să crească chiar și cu 10-15% valoarea imobiliară a unei construcții, în timp ce un local cu o grădină verticală atrage
cu până la 30% mai mulți clienți. În România, astfel de proiecte sunt privite,
deocamdată, cu un oarecare scepticism. Parțial,
datorită prețului încă destul de piperat (pentru buzunarul de
rând) dar și datorită unei atitudini gene-rale de indiferență față de
pro-blemele ecologice și de mediu. Deși se vorbește mai
peste tot despre dezvoltare durabilă, reducerea poluării și ecologie, fascinația
autohtonă se menține pe moment în sfera
tehno-logică, plasmele, consolele și
gadget-urile de toate felurile, fiind oricând preferate în fața unui colț green.
Pe scurt, un astfel de perete
presupune o cultură hidroponică de plante, cu dispunere verticală și cu un sistem propriu de irigații ce poate fi sau nu racordat la o sursă curentă de
alimentare cu apă. Sună foarte fancy și destul de complicat. În realitate, este vorba doar
despre un alt mod de creștere a plantelor, unul ce nu
implică sol (cultură hidroponică) ci doar apa și
nutrienții de bază. Acest lucru permite amplasarea sistemului
pe verticală și reduce mult spațiul
ocupat de o singură plantă, permițând, deci,
compactarea plantelor.
Rezultatul?
O suprafață complet verde, sau roșie,
sau galbenă, sau chiar și cu variate modele, în funcție de plantele alese și de
modul în care sunt plasate. Posibilitățile de creație sunt, practic, infinite. Se pot face compoziții artistice abstracte sau chiar logo-uri și denumiri incluse în suprafața pereților verzi,
ne-a declarat Cristian Anghel, specialist în domeniu.
Imaginați-vă cât de util și
spectaculos este să vă puteți crea logo-ul companiei în
acest mod inedit, pe propria fațadă, sau pe
un calcan neatractiv, vizibil de la mare departare și, momentan, fără taxe suplimentare de publicitate,
nefiind o metodă clasică de afișaj
împozabilă! Beneficiile acestei soluții green nu
se reduc, însă, la scurtcircuitarea temporară a unor impozite. Avantajele pe
termen lung, pentru cei ce aleg astfel de sisteme, sunt mult mai mari și deloc de neglijat:
• Grădinile verticale și fatadele verzi
sporesc izolația termică a clădirii, reducând cu până la 20%
consumul de energie și deci costurile necesare
încălzirii sau răcirii spațiilor interioare.
• Fațadele verzi
protejează clădirile, reducând expunerea acesteia; ele rețin apa din pre-cipitaţii, împiedicând-o să ajungă la
elementele constructive, și reduc frecarea curenților de aer, prevenind răcirea pereților. Din acest motiv, aceste fațade sunt semiautonome, necesitând un aport extrem de
mic de apă din sistemul intern al clădirii; de cele mai multe ori, apa din
precipitații captată și
recirculată de sistem este suficientă pentru dezvoltarea plantelor.
• Hidroizolația și sistemul de captare a apei pluviale măresc durată
de viață a clădirii cu 15-30 ani.
• Atât fațadele
verzi cât și grădinile verticale izolează fonic, reducând
zgomotul ambiental interior și exterior." (sursa: http://www.artagradinilor.ro/)
Foto 1: Wikipedia.
Foto 1: Wikipedia.
De admirat efortul și pasiunea d-lui prof. Vatră. Felicitări!
RăspundețiȘtergere