Recentele mişcări seismice care au avut epicentrul în zona Sascutului (16 martie, magnitudine 3,8-3,9 grade pe scara Richter şi 20 martie, magnitudine 3,6 grade, ultimul resimţit până la Corbasca şi Oneşti, conform spuselor unor cunoscuţi) pot pune în discuţie particularităţile seismice ale unei zone mai puţin studiate în detaliu de specialişti. Câteva explicaţii ne le oferă Mircea Radulian, director ştiinţific la Institutul Naţional de Fizica Pământului, care a declarat pentru pauliuc.net următoarele: “Vorbim despre nord-vestul zonei seismice din Depresiunea Bârlad, unde există un sistem de falii active de suprafaţă. Acum s-a produs ceea ce ştiinţific se numeşte un «roi de seisme», adică mai multe cutremure moderate, urmate de mai multe replici de mică intensitate, în jur de 2 grade”.
Posibilitatea
producerii în această zonă a unor cutremure crustale (de mică adâncime), care
să genereze pagube materiale sau pierderi de vieţi omeneşti, pare a avea o
probabilitate extrem de mică. Cele mai importante cutremure produse aici,
conform unei documentări personale, nu au depăşit 5,5 grade în ultimele două
secole: 4,5 grade în 1800, 5,3 grade pe 2 noiembrie 1871 şi 5,5 grade pe 31
ianuarie 1900.
Apelând
la cunoştinţele de geologie, câteva frânturi de curs pot menţine însă o uşoară stare
de incertitudine epistemologică: “La extremitatea
sudică si vestică a Platformei
Moldoveneşti a fost delimitat un teritoriu, a cărei poziţie a creat si creează
încă multe probleme de corelare...Fundamentul cristalin a fost interceptat numai
prin foraje...”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu