Fabrica Letea Bacău: scurtă cronologie a unei mari istorii

        În 1881, a fost fondată vechea societate Letea,  în partea de sud a municipiului Bacău, pe un teren agricol aflat în zona comunei Letea Veche. Amplasarea a fost justificată de apropierea de râul Bistriţa, la o distanţă rezonabilă faţă de zonele forestiere ale Carpaţilor Orientali.

       În 1882, a început construcţia unităţii, iar prima capacitate de producţie a intrat în funcţiune în anul 1884, având în dotare doar o maşină Voith cu o capacitate de producţie de hârtie de ziar şi de scris-tipar de 1000 t/an. După câţiva ani, un incediu a întrerupt procesul econimic şi, în 1890, fabrica şi-a încetat producţia. În 1897, după mai multe investiţii în utilaje, la conducerea fabricii  a ajuns chiar un membru al familiei Brătianu - Constantin I. C. Brătianu. Fabrica a reuşit să treacă peste cele două războaie mondiale, criza din 1929-1933 şi a cunoscut chiar o perioadă înfloritoare în timpul comunismului, când la Letea se fabricau pe lângă hârtia de ziar şi caiete, hârtie-foiţă, hârtie colorată, hârtie igienică etc.

       Între 1948-1989, după încheierea procesului de naţionalizare, Letea va cunoaşte cea mai mare dezvoltare. Sunt puse în funcţiune instalaţii cu efect antipoluant: instalaţia pentru recuperarea SO2 şi a căldurii din degajările fierbătoarelor de celuloză, instalaţia de evaporare borhot şi fabricare a drojdiei furajere, centrala de ars deşeuri lemnoase, staţia de epurare a apei uzate.

       În 1976 a fost pusă în funcţiune instalaţia de producţie de hârtie de ziar, singura din ţară. După Revoluţie, Letea a asigurat, mai mulţi ani, circa 80% din hârtia pe care se tipăreau ziarele.

      La sfârşitul anului 1989, Letea avea în funcţiune următoarele instalaţii tehnologice şi auxiliare: instalaţie de cojire a lemnului cu două linii, pentru fabricarea pastei mecanice şi a celulozei, fabrica de celuloză bisulfit, instalaţie de fabricare a pastei mecanice, 12 maşini de hârtie pentru fabricarea unei largi game de sortimente (hârtie de ziar, scris-tipar, igienico-sanitare, de desen, filtrante, filigran pentru documente, subţiri pentru ţigarete, suport carbon, imitaţie pelur, tehnice şi speciale, de ambalaj şi cartoane), centrala termică pentru generarea energiei, care utilizează drept combustibil păcura şi gazul metan.

          În perioada 1994-1997, mare parte din producţia de hârtie este sistată, rămânând active doar două maşini de fabricat hârtie: MH 11, pentru producţia de hârtie de ziar şi MH1, pentru producţia de hârtie igienică.

         2003 este anul  în care fabrica a fost privatizată, cumpărătorul fiind Dumitru Sechelariu. În anul 2008, fabrica mai avea doar 455 de angajaţi şi o cifră de afaceri de doar 80 milioane de lei.

       2010: începutul sfârşitului: În luna iulie, din cei 270 de angajaţi care mai supravieţuiseră valurilor de disponibilizări, au mai rămas doar 50, mai mult paznici, pentru a păzi toate utilajele şi construcţiile, devenite acum ruine. 

       2012:  45 de hectare din intravilanul Bacăului formează un peisaj dezolant, care nici a pârloagă industrială nu mai seamănă. Singurul loc unde istoria fabricii continuă este…Wkipedia.

Referinţe: 100 de ani de istorie, aruncaţi la coş; Moartea unui gigant; Letea, ultima redută a industriei hârtiei.