"Bucureştenii
au 22,3 metri pătraţi pe cap de locuitor de spaţiu verde, fiind în primele 5
oraşe ale Europei, a declarat Silvian Ionescu, comisar general al Gărzii
Naţionale de Mediu (GNM), într-o conferinţă de presă în cea de-a doua ediţie a
ROMENVIROTEC.
„În urmă cu un an de zile eram pus la
zid, răstignit, şi mi se explica cum Bucureştiul are maximum 8 metri pătraţi de
verdeaţă pe cap de locuitor pentru că, săracul Bucureşti, a fost hăcuit,
ciuntit şi aşa mai departe de toţi dezvoltatorii şi toţi ticăloşii care au
construit. A apărut, între timp, registrul verde al Bucureştiului, cadastrul
verde. Acela este pe tehnologie europeană, făcut cu monitorizare europeană”, a
afirmat Ionescu.
Potrivit acestuia, bucureştenii au 22,3 metri pătraţi pe cap de locuitor de spaţiu verde, fiind în primele 5 oraşe ale Europei. ”Ne depăşeşteStockholm , că acela e
primul, şi încă vreo 3-4 de prin nord. Suntem înjuraţi că Bucureştiul are aerul
cel mai poluat din lumea asta. Este în primele 10 oraşe ca aer curat din
Europa”, a mai afirmat comisarul general al GNM.
Oficialul a amintit că a trebuit să dea multe răspunsuri în presă, anul trecut, despre cât de neagră este zăpada în România. ”Zăpada este neagră oriunde. Mergeţi la New York să vedeţi cât este de neagră. Eu m-am înfiorat, anul trecut”, a mai spus Silvian Ionescu."
Potrivit acestuia, bucureştenii au 22,3 metri pătraţi pe cap de locuitor de spaţiu verde, fiind în primele 5 oraşe ale Europei. ”Ne depăşeşte
Oficialul a amintit că a trebuit să dea multe răspunsuri în presă, anul trecut, despre cât de neagră este zăpada în România. ”Zăpada este neagră oriunde. Mergeţi la New York să vedeţi cât este de neagră. Eu m-am înfiorat, anul trecut”, a mai spus Silvian Ionescu."
Declaraţia mă face să divulg o parte din concluziile unui studiu interdisciplinar, la care au colaborat timp de un deceniu specialişti băcăuani cu o întreagă pleiadă de cercetători americani de top. În sinteză, aceste se referă la următoarele aspecte: municipiul Bacău se află pe locul doi în Europa din punct de vedere al standardului de viaţă, continuitatea locuirii pe aceste meleaguri coboară în Sarmaţian (în legătură directă cu favorabilitatea oferită de un meandru al fluviului Zambezi, care ajungea până în apropierea actualei localităţi Luizi Călugăra), calitatea mediului fiind însă afectată semnificativ de polenul inflorescenţelor de levănţică care au devenit o specie puternic invazivă în zona metropolitană a oraşului. Restul concluziilor vor fi făcute publice în momentul în care Bucureştiul va deveni o insulă tropicală într-un ocean de Românie eternă şi multilateral fascinantă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu