Structura pe grupe de vârstă a populaţiei Bacăului evidenţiază la nivelul anului 2008 predominarea populaţiei adulte, active din punct de vedere profesional: 73% din locuitorii urbei au vârsta cuprinsă între 15 şi 59 de ani. Grupa tânără (0-14 ani) reprezintă 13%, vârstnicilor revenindu-le 14% din populaţia stabilă. O situaţie mai bună decât la nivel naţional (fig. 1), deşi procesul de îmbătrânire demografică este vizibil şi aici, cu toate că oraşul, prin excelenţă, reprezintă un pol de atracţie pentru forţa de muncă din zona sa de influenţă.
Fig. 1: Piramida vârstelor populaţiei municipiului Bacău (2008, sursa: PIDU Bacău)
La nivel intraurban însă, moştenirea urbanistică a lăsat urme adânci, diferenţele de vârstă devenind notabile la nivelul cartierelor componente. Dinamica construirii locuinţelor colective (fig. 2), modalităţile în care s-au făcut celebrele repartiţii locative în perioada comunistă, specificul socio-profesional al chiriaşilor de atunci (a se vedea cartierele "elitiste", amplasate central sau pericentral vs. cartierele muncitoreşti, cu o mentalitate şi comportament demografic aflat timp de decenii la graniţa nedefinită dintre urban şi rural, de care nu am scăpat nici astăzi...), mutaţiile survenite în zonarea funcţională a oraşului, particularităţile bilanţului migratoriu determină numeroase specificităţi.
Fig. 2: Dinamica construirii apartamentelor în oraşul Bacău
Ajungem astfel la zone/cartiere puternic îmbătrânite, cartiere care îşi păstrează o vitalitate demografică remarcabilă, determinată de ponderea mai ridicată a populaţiei tinere, şi cartiere unde se constată un anumic echilibru. Pentru exemplificare, redăm mai jos situaţia existentă la nivelul unor cvartale/străzi/cartiere care pot fi considerate de referinţă pentru disparităţile demografice actuale (fig. 3).
Fig. 3: Vârstele Bacăului
În cazul unui urbanism "aşezat", aceste situaţii particulare legate de structura pe grupe de vârstă reprezintă elemente definitorii (şi obligatorii) în stabilirea strategiilor de dezvoltare intraurbană, generând necesare corecţii spaţiale de echipare a infrastructurii oraşelor (spre exemplu amenajarea unor locuri de joacă pentru copii, dispersia unităţilor sanitare şi de învăţământ etc.). În ţărişoara noastră totul de face intuitiv, la mare artă. Că deh, tot românul s-a născut artist, poet, politician, arhitect, urbanist şi aşa mai departe...
Articole pe aceeaşi temă:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu