Fenomenul Facebook a prins aripi în România, unde reţelele de socializare au găsit un teren foarte fertil. Lider incontestabil, creaţia lui Mark Zuckerberg, având deja o vechime pe net de 7 ani, a strâns la nivel naţional aproape 4,5 milioane de utilizatori. Interesant este gradul de accesare şi difuzie al reţelei în marile oraşe, care prin mărimea demografică şi accesul la internet reprezintă adevăraţi "megapoli" ai accesărilor. Deferlări.ro vă oferă o analiza geospaţială a reţelei Facebook, la nivelul celor mai mari concentrări de utilizatori din mediul urban, pentru localităţile care au depăşit în acest moment 50000 de useri. Foarte concludentă, ponderea utilizatorilor în totalul populaţiei stabile a oraşelor denotă o situaţie foarte diferită de ierarhia localităţilor după numărul de locuitori, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşul sau Suceava depăşind "la mustaţă" capitala.
Bacăul nostru are în acest moment 80820 utilizatori, situându-se la nivel naţional pe locul 10 (o poziţionare mai bună decât criteriul numărului de locuitori, unde ocupă locul 12). La scara întregului judeţ sunt contorizaţi 103620 utilizatori - locul 9 după Cluj, Timiş, Iaşi, Constanţa, Braşov, Prahova, Galaţi şi Dolj.
Sursa datelor: facebrand.ro
Sursa datelor: facebrand.ro
Facebook-ul a cam dat lumea peste cap! Ce pot sa zic, o metoda foarte usoara de promovare, poti socializa... Adevarul e ca a adus un punct in plus Internetului in batalia Net vs. Real life...
RăspundețiȘtergereMai intai o precizare: pe langa harta de aici, ma uit si la topul oraselor de peste 10000 de utilizatori (sursa: http://www.facebrands.ro/map.html)). La o prima privire se desprind "empirico-statistico-(,)cartographic” (asa am evitat cacofonia :) cateva modele ale repartitiei utilizatorilor. Cel mai facil, putem identifica existenta unei relatii directe intre calitatea de centru universitar si numarul de utilizatori - vizibil si in dimensiunea relativa (%). Daca facem o comparatie intre Sibiu, Pitesti, Constanta, orase ce au valori mai modeste, pe de o parte si Cluj, Timisoara si Iasi, pe de alta parte (lasand la o parte calitatea lor de centre universitare) ne putem intreba daca nu exista cumva un subiectivism al utilizatorului in a-si declara localitatea de rezidenta!? De ce localitati e inconjurat Iasii sau Clujul? Cati utilizatori ati vazut ca sunt din Holboca sau Apahida or din Miroslava sau Floresti – sa iau doua generatii de asezari periurbane? De ce sa scrii numele localitatilor mai sus enumerate, cand te simti (si esti!) iesean sau clujean si doar acolo ai gasit o locuinta conform standardelor! Revenind la Sibiu, Pitesti sau Constanta, toata lumea a auzit de Cisnadie, Rasinari sau Ocna Sibiului, respectiv Mioveni/Colibasi sau Eforie, Navodari, Ovidiu, Techirghiol! Ce rost ar avea sa nu ne scriem resedinta reala! E o chestiune de teritorialitate locala! Aceste ultime asezari au istorie, sunt cunoscute si dincolo de meschina scara locala, fapt care imprima o mandrie a apartenentei! – ma rog, e o speculatie!
RăspundețiȘtergereInteresant e (insa!) un alt fapt. Raportandu-le la datele provizorii ale recensamantului, ierarhia e cu totul alta. Suspectez acest recensamant (facut pe genunchi) de cele mai mari gafe si imixtiuni politice (pe baza recensamantului se vor distribui mandatele la alegerile din anul acesta). Iasii, conform recensamantului, se claseaza detasat pe locul 1 cu aproape 70% din populatie (daca atribuim nr. de utilizatori doar municipiului). Clujul sau Timisoara nu au decat 62%. Sa existe o propensiune a iesenilor pentru aceasta retea de socializare!? Sau populatia reala este mai aproape de cea care se poate calcula prin metoda de trei simple, raportandu-ne la populatia si utilizatorii din Cluj sau Timisoara (populatia CJ sau TM* utilizatorii din IS/ utilizatorii din CJ sau TM). Populatia calculata astfel e de 290 mii locuitori (apropiat de 297,5 mii locuitori – valoare cu cat era creditat Iasii imediat dupa recensamant) – si asta doar daca si pentru Iasi ar fi 62% populatie ce utilizeaza Facebook-ul…