Două ipostaze imagistice mai puţin cunoscute ale lui Mircea Cancicov, personalitate a cărui activitate este strâns legată de devenirea urbanistică a Bacăului:
- Mircea Cancicov aşa cum a fost surprins de Grigore Grigorovici (1933) în lucrareaBacăul din trecut şi de azi;
- Mircea Cancicov într-o fotografie de arhivă, recent descoperită de muzeografii de la Casa Memorială "Nicu Enea"
Pentru cei care cunosc mai puţin despre viaţa şi activitatea juristului şi omului politic, câteva repere biografice:
Mircea
Cancicov (n. 24 august 1884, Bacău; d. 25 decembrie 1959, Penitenciarul Râmnicu
Sărat). Absolvent al Liceului „Principele Ferdinand”, şef de promoţie. A
absolvit în anul 1905 Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti. Avocat
– magistrat, a profesat în cadrul Baroului Bacău. Preşedinte
al Baroului de Avocaţi. Căsătorit cu scriitoarea Georgeta Jurgea din Poieni
(comuna Parincea). Consilier municipal, deputat liberal în Parlamentul
României, ministru de Finanţe şi al Economiei Naţionale în perioada
interbelică. Susţinător activ al procesului de modernizare al Bacăului, de numele său fiind legate obiective importante:
parcul central al oraşului (care astăzi îi poartă numele), clădirea
Administraţiei Financiare (astăzi Poşta Centrală), clădirea Asigurărilor
Sociale (în prezent Casa de Asigurări de Sănătate – “Policlinica veche”),
amenajarea cartierului C.F.R., sprijinirea organizării Şcolii Normale de Învăţători
şi a Liceului de Fete (Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” Bacău) ş.a. Arestat
după 1944, Mircea Cancicov a fost condamnat la 20 de ani de închisoare,
sfîrşind în detenţie la 25 decembrie
1959. Membru de onoare al Academiei Române.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu