Pârgăreşti, comuna oamenilor gospodari

      Situată în extremitatea vestică a Depresiunii Caşin, la poalele ultimelor contraforturi al Munţilor Nemira (vf. Coşna, 784 m), comuna Pârgăreşti este poate mai puţin vizibilă la scara judeţului, prin cea mai mică suprafaţă dintre toate comunele (21,2 kmp) dar şi prin localizarea ei în afara axei majore de comunicaţii oferită de Valea Trotuşului. Are o populaţie de 4845 locuitori (2002), care aparţin de cinci sate: Pârgăreşti, Bahna, Nicoreşti, Pârâul Boghii şi  Satu Nou, care gravitează economic spre Târgu Ocna (cel mai apropiat oraş – 5 km) şi Oneşti. Patrimoniu istoric, redus la câteva puncte de interes arheologic, trei monumente ale eroilor şi la biserica romano-catolică din Bahna (construită în anul 1900) este completat de un cadru natural pitoresc, care oferă largi perspective către Depresiunea Tazlău-Caşin. 

    Dincolo de această scurtă radiografie geografică, Pârgăreştiul impresionează plăcut prin calitatea oamenilor. Rar mi-a fost dat să văd prin judeţ sate de gospodari, în care abia mai există vreun gard rupt, un acoperiş degradat sau vreo grădină lăsată pârloagă. Şcoli reabilitate şi bine echipate (există chiar şi un teren de sport cu gazon sintetic), două biserici romano-catolice care impresionează prin dimensiuni şi arhitectură, parcuri recent amenajate în Pârgăreşti şi Satu Nou sunt câteva elemente care demonstrează ataşamentul oamenilor pentru locurile natale şi pentru valorile adevărate ale comunităţii. Au luat şi ei calea pribegiei peste mări şi ţări. Mulţi s-au întors însă şi au utilizat cu chibzuială fiecare ban câştigat cu năduf, demonstrând că mai pot exista şi sate româneşti în care să-ţi facă plăcere să trăieşti.