Farmecul Trotuşului superior, condensat într-un singur nume: Palanca

   Situată pe cursul superior al Trotuşului, în nord-vestul Depresiunii Agăş, la poalele Munţilor Tarcău şi ale Munţilor Ciuc, comuna Palanca se remarcă prin pitorescul cadrului natural şi prin bogăţia patrimoniului cultural – istoric. Dintre numeroasele obiective ale zonei menţionăm câteva, cu imagini sugestive:

- pe un promontoriu înconjurat de brazi, lângă şoseaua naţională la marginea de nord a satului Palanca se află mormântul lui Emil Rebreanu, fratele romancierului Liviu Rebreanu, născut pe 17 decembrie 1891 (arhetipul lui Apostol Bologa din romanul „Pădurea spânzuraţilor”). Deasupra mormântului a fost ridicat un obelisc din piatră şi beton, înalt de 4 m. Pe placa de marmură de pe monument este următoarea inscripţie: „Sublocotenent Emil Rebreanu, spânzurat de unguri la 14 mai 1917 pentru că a vrut să treacă în rândul armatei române să lupte pentru întregirea neamului. Patria recunoscătoare nu l-a uitat.” Ceremonia reînhumării eroului a avut loc la data de 2 octombrie 1921 fiind urmată de înălţarea monumentului comemorativ, finalizat în anul 1922 prin grija "Societăţii monumentelor eroilor căzuţi în război."

- moara  de apă de pe pârâul Ciugheş  - este situată la intrarea în satul Ciugheş. Distrusă în timpul primului război mondial, a fost reconstruită în anul 1918. Foloseşte pentru funcţionare forţa apei şi pietre pentru măcinarea cerealelor. Moara este proprietate particulară, aparţinând lui Ciotloş Petrea;

- colecţia de textile, lemn, şi ceramică din zona etnografică a Trotuşului superior, este amenajată  în incinta Şcolii cu clasele I-VIII  Palanca. Aceasta a fost creată prin contribuția elevilor din promoţiile 1970 - 1990, precum şi  din donațiile făcute de bătrânii comunei. O parte din aceste piese de muzeu sunt catalogate ca patrimoniu naţional;

- biserica de lemn “Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” (construită în anul 1803, reconstruită în anul 1856, reparaţii în 1896, refacere în 1923) în satul Palanca;

- biserică din bârne pe temelii din piatră (construită în 1880), în satul Ciugheş;

- monumentul eroilor din centrul satului Palanca, dezvelit în anul 1999 în memoria celor 134 eroi căzuţi pe câmpurile de luptă;

            Fiecare din localităţile componente ale comunei (Palanca, Cădăreşti, Ciugheş, Pajiştea, Popoiu) sunt extrem de pitoreşti, plaiurile montane domoale, cu un bogat fond cinegetic şi piscicol, având un potenţial (agro)turistic remarcabil. Un posibil traseu, de o rară frumuseţe, ar putea fi luat în considerare urmărind cursul Ciugheşului: Palanca – Ciugheş – Cădăreşti – Coşnea (unul din satele judeţului situat la cea mai mare altitudine), cu posibile destinaţii finale Ciucsîngeorgiu sau chiar Miercurea Ciuc. Din păcate, asfaltul se opreşte la câţiva kilometri la ieşirea din satul Ciugheş, după care drumul capătă mai degrabă aspect de traseu forestier, în care bucăţile colţuroase de grohoţiş taie automobiliştilor orice plăcere. Pentru iubitorii de drumeţii montane, traseul merită din plin să fie străbătut pe jos măcar parţial, ţinând cont de lungimea apreciabilă dar şi de posibilitatea (frecventă!) de întâlnire cu Moş Martin… 

 Foto: Valea Ciugheşului în amonte de Cădăreşti (2011)