Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului au semnat pe 14 iulie 2011 un protocol de colaborare privind promovarea şi dezvoltarea turismului medical. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Colegiul Medicilor din România sunt de asemenea părţi implicate în acest protocol prin care se pun bazele cooperării pe termen lung, între instituţii ale statului în scopul crearii unui produs turistic competitiv, în perspectiva asigurării transfrontaliere a serviciilor medicale începând din 2013.
„România are cel mai variat spectru de factori naturali terapeutici din Europa, din potenţialul balnear ar Europei, 1/4, după unii autori chiar 1/3 se află pe teritoriul României. Acest potenţial trebuie verificat şi exploatat. Avem 2 mari provocări în domeniul turismului balnear. Pe de o parte, readucerea în atenţie a potenţialului natural în prevenţia şi tratamentul anumitor afecţiuni. În acest sens, Ministerul Sănătăţii are în subordine 13 unităţi sanitare cu specific recuperare, cu un total de 3359 de paturi. Trebuie să conştientizăm şi faptul că sănătatea este cea mai mare valoare a noastră: oamenii sănătoşi înseamnă dezvoltare. Pe de altă parte, intrarea în vigoare, din octombrie 2013, a Directivei europene privind drepturile pacienţilor la asistenţă transfrontalieră poate aduce un câştig extraordinar României. Acum unul din 10 pacienţi trataţi este din altă ţară. Avem doi ani de pregătire, aceasta fiind şansa noastră. Putem avea un avantaj: servicii de calitate şi la un preţ inferior” a declarat ministrul Sănătăţii, Attila Cseke, cu această ocazie.
În contextul semnarii acestui protocol, s-a vorbit şi despre evaluarea resurselor terapeutice pentru 10 localităţi, studiul fiind efectuat de Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie. Aceste localităţi “urmează a fi declarate, prin hotărâre de guvern, staţiuni balneoclimatice” (?!). Este vorba de Băile Olăneşti, Covasna, Băile Felix, Sovata, Techirghiol, Amara, Băile Herculane, Băile Govora, Călimaneşti-Caciulata şi Ocna Sibiului.
După mai bine de un deceniu, în sfârşit s-au găsit niscai minţi luminate care să aşeze la aceeaşi masă diverşi factori cu putere de decizie, care să readucă turismul balnear la valoarea potenţialului său.
O întrebare mă frământă totuşi: de ce nu a fost inclusă în respectiva listă şi staţiunea SLĂNIC-MOLDOVA, care posedă factori naturali de cură de o excepţională valoare, recunoscută de altfel în întreaga Europă de peste 130 de ani? Chiar nu mai interesează pe nimeni soarta vechii perle a Moldovei? Sau o fi vorba de o ignorare deliberată?
 |
| Harta izvoarelor minerale din Slănic-Moldova |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu