În anul 1998, programul PHARE, sub umbrela U.E., a introdus în România un nou model de amenajare teritorială, fondat pe împărţirea teritoriului naţional în mari unităţi regionale, pe principiul descentralizării şi al parteneriatului, care avea drept scop reducerea decalajelor interregionale şi uşurarea accesului la fondurile europene, conform criteriilor agreate de Bruxelles.
Cele 8 regiuni de dezvoltare înfiinţate (fig. 1) nu reprezintă însă unităţi administrative suprajudeţene ci doar asociaţii de judeţe care dispun de un consiliu regional şi de un organ executiv, reprezentat de Agenţia de Dezvoltare Regională.
Numărul, structura internă, locaţia oraşelor alese ca sediu de agenţie au iscat numeroase controverse la momentul respectiv. Să ne amintim numai de „bătălia” dintre Bacău şi Iaşi, din care a ieşit câştigător oraşul Piatra-Neamţ. Geografii şi istoricii au argumentat convingător carenţele deciziilor politice, fără nici un succes.
În viitorul apropiat se pare că vom avea parte de noi decupaje administrative (fig. 2). Deocamdată nu-mi este clar dacă noua împărţire va dizolva administrativ vechile judeţe sau este vorba de o redimensionare a regiunilor de dezvoltare existente, care se vor dubla ca număr…
a.
a.
 |
| Harta unei noi împărţiri administrative? (sursa:gandul.info,19 mai 2011) Alte propuneri venite în ultimul deceniu din partea unor grupuri de lucru parlamentare sunt prezentate mai jos. În toate aceste documente, rolul Bacăului este micşorat din punct de vedere teritorial şi administrativ, contrar realităţilor istorice şi geografice... b.  c.  |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu