Regulament şcolar din secolul al XIX – lea

     Ceea ce noi astăzi numim Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (ROFUIP), are un excelent precedent prin Regulamentul de ordine şi disciplină pentru şcolile primare (1870). Vă asigur că merită lecturat!

 

Art. 1. Anul şcolar pentru şcolile primare urbane începe la 15 august şi se termină la finele lui iunie; pentru şcolile primare rurale, anul şcolar începe la 1 septembrie şi se termină în iunie.

Art. 4. Nu se vor admite în şcoală copii, băieţi sau fete, mai mici de 7 ani, asemenea în şcolile rurale mixte, unde fetele frecventează aceeaşi şcoală împreună cu băieţii, nu se vor admite, nici tolera fete mai mari de 12 ani.

Art. 5. Când localul şcolii n-ar fi destul de încăpător spre a se admite toţi copii care vor a se înscrie, învăţătorul satului, învăţătorul superior sau institutricea superioară în oraşe, va primi cu preferinţă pe băieţi sau fetele cei mai înaintaţi în etatea cerută de lege pentru instrucţiunea obligatorie. […]

Art. 9. Afară de vacanţele prescrise, şcolile de băieţi vor avea vacanţă în toate joile după-amiaza, iar la şcolile de fete această vacanţă va fi sâmbăta după amiaza.

Art. 10. Clasele vor începe în semestrul de iarnă, în lunile noiembrie, decembrie, ianuarie şi februarie, de la 9–12 ore dimineaţa, şi de la 2–4 după amiaza, iar în celelalte luni ale anului de la 8–11 dimineaţa şi de la 3–5 după amiaza.

Art. 12. În sălile unde nu sunt orologii, spre a cunoaşte elevii timpul şcolii, se va înălţa în curtea şcolii, prin îngrijirea consiliului şcolar, un aparat de lemn în care se va aşeza un clopot ce se va trage cu o jumătate de oră înaintea timpului şcolii, spre a da ştire elevilor şi celor mai îndepărtaţi cu locuinţa.

Art. 13. Venirea târziu şi nejustificată, după începerea lecţiei, va atrage elevului sau elevei pedeapsa de a sta în picioare un sfert de oră şi repetându-se cazul, se va îndoi sau aspri pedeapsa.

Art. 14. La ora fixată pentru învăţătură, se va suna clopoţelul şi elevii sau elevele, intrând în clasele respective, se vor aşeza fiecare în bancă la locul ce i s-a însemnat şi pe care nu-l va putea schimba fără voia şi ştirea învăţătorului sau învăţătoarei.

Art. 15. În şcolile rurale mixte, fetele se vor aşeza pe o bancă separată, asemenea când printre băieţii mici se vor afla de acei trecuţi peste etatea de 14 ani, aceştia se vor aşeza încă pe o bancă separată.

Art. 18. Terminându-se apelul nominal, învăţătorul sau învăţătoarea se va preumbla printre bănci, spre a observa dacă elevii sau elevele sunt curaţi îmbrăcaţi şi bine spălaţi şi dacă cărţile şi cele necesare pentru învăţătură sunt în bună stare. Acei care nu se vor afla în condiţiunile cerute, vor fi mustraţi sau ţinuţi în picioare.

Art. 19. Începându-se lecţiile, şcolarii vor păzi cea mai adâncă linişte şi vor fi cu cea mai mare atenţiune la întrebările şi explicaţiile ce se vor face. Pentru orice zgomot, şoptire sau dezordine, făptuitorii se vor pedepsi, fiind ţinuţi de o parte în picioare.

Art. 28. Pentru paza ordinei şi pentru uşurarea învăţătorului sau învăţătoarei […] la clasele numeroase se vor numi pentru fiecare bancă au pentru un număr oarecare de elevi sau eleve câte un monitor din şcolarii cei mai înaintaţi în etate şi la învăţătură, precum şi cu bună conduită. […]

Art. 29. Însărcinarea monitorului este de a asculta pe şcolari lecţiile ce li s-au dat şi a nota ştiinţa sau neştiinţa lor într-o foaie pe care o va da învăţătorului sau învăţătoarei; a priveghea tăcerea şi liniştea în clasă şi de a nota pe cei nesupuşi sau provocatori la dezordine.

Art. 34. Când un elev sau elevă va lipsi mai multe zile de la şcoală fără înştiinţarea învăţătorului sau învăţătoarei, vor da părinţilor avertisment, şi dacă după trecerea de trei zile, nu vor veni copii la şcoală, vor raporta consiliului comunal sau municipal, spre a aplica acelor părinţi amenda prescrisă de lege.

Art. 36. Gradul învăţăturii, al purtării şi al lucrului de mână la eleve se va nota cu cifre de la 1 la 10.

Art. 40. Şcolarii care îşi vor uita datoriile şi vor călca legile de ordine şi disciplină vor fi supuşi la pedeapsă. Este oprit a se aplica elevilor sau elevelor pedepse degradante precum: punerea în genunchi, tragerea de păr, pălmuirea, bătaia cu nuiele şi altele ca acestea. Pedepsele, care după gravitatea cazului se vor aplica şcolarilor de ambe-sexe sunt:
1. Admoniţiunea sau mustrarea în particular, sau în clasă înaintea şcolarilor.
2. Şederea în picioare într-un loc izolat, în faţa şcolarilor şi în timpul de un cart de oră până la o oră şi jumătate.
3. Oprirea de a merge acasă la prânz.
4. Notarea rea la purtare trecută în catalog […].
5. Arestarea de la 1 până la 3 ore, nu pe timpul clasei, nici pe timpul nopţii; în arest se va obliga culpabilul a copia sau memoriza un pasaj dintr-o carte.
6. Înştiinţarea făcută părinţilor, spre a lua şi dânşii măsuri pentru îndreptarea elevului.
7. Gonirea provizorie, când elevul după 3 sau 4 arestări şi după înştiinţarea făcută părinţilor nu şi-a îndreptat conduita.
Această pedeapsă se va dicta pentru un timp minimum de o săptămână şi maximum de trei luni, după gravitatea cazului.
8. Gonirea definitivă, când elevul, după ce a suferit toate pedepsele enumerate până aici n-a dat cele mai mici semne de îndreptare, şi când tolerarea lui ulterioară în clasă ar deveni scandal şi mijloc de corupţiune pentru toţi şcolarii, sau când după ce elevul a repetat aceeaşi clasă în curs de trei ani, fără să dea probe de cea mai mică deligenţă şi de progres.

Art. 42. Recompensele sunt de două specie: zilnice şi lunare. Recompensele zilnice se fac elevilor şi elevelor meritanţi:
1. Dându-li-se locul de onoare în clasă;
2. Făcându-li-se laudă în clasă în prezenţa şcolarilor;
3. Numindu-se monitor pe timpul când vor merita a ţine această funcţie.

Art. 58. Nu se poate permite în şcolile primare, urbane şi rurale alte cărţi pentru învăţătura elevilor decât cele autorizate de Ministerul Instrucţiunii Publice.

Art. 63. Cel mai bun metod didactic consistând în a tinde la deşteptarea şi punerea în mişcare a propriei cugetări a elevilor, învăţătorii, institutorii şi institutricele se vor feri de
obiceiul de a da copiilor lecţii neexplicate şi de a-i adstrânge ca să memoreze frazele şi vorbele întocmai cum sunt în carte […].

Art. 86. Pentru fiecare clasă vor fi trei categorii de premii:

Premiul I cu cunună se dă numai unui elev sau elevă;

Premiul II se dă la 3 care au maximum notelor după ale premiului I;

Premiul III se dă la 5 elevi care au maximum notelor după ale premiului II.

Sursa documentului: http://istoriiregasite.wordpress.com/