"Secrete" de Sfântul Ioan

Biserica Sfântul Ioan (noiembrie 2010)

Încadrată prea strâns de construcţiile de dată mai recentă, ridicate la intersecţia străzilor Războieni şi Oituz, singurul lăcaş de cult din oraş cu hramul Sfântul Ioan trece de multe ori neobservat de către citadinul grăbit al zilelor noastre. Nemeritat am zice noi, chiar dacă nu se cunosc multe detalii despre istoricul bisericii cu o vechime de două secole. Puţinele surse bibliografice relevă însă câteva aspecte inedite, demne de amintit:

- este cea mai veche biserică din Bacău, după Precista, ctitorie ridicată în vremea lui Ştefan cel Mare, de fiul său, Alexandru (sfiinţită la 1 ianuarie 1491). Despre această biserică, cronicarul Costache Radu amintea la 1906, în monografia „Bacăul de la 1850-1900”, următoarele:

„La 1800, Ioan Mocanu a făcut biserica Sf. Ioan Botezătorul, în zilele P.S.S. Gherasim, episcop al Romanului. N-am putut a mă informa cine era acel creştin Ioan Mocanu. Presupun însă că trebuie să fi fost un răzeş bogat sau un negustor înstărit. S-a făcut apoi zestre bisericii, mai multe case din oraş lăsate prin testament de negustori şi altele date ca danie. Testamentul lui Iamandi sîn Mihalache Margărint din anul 1831 august, glăsuieşte că venitul acelor dugheni ce le lasă bisericii să fie pentru slujbaşii bisericii şi pentru pomenirea lui măcar de patru ori pe an prin parastase; şi că dughenile să nu se înstrăineze. S-a ţinut până astăzi orânduirea testatorului, dar astăzi locul acelor dugheni - căci casele nu mai sunt - s-a vândut cu 8000 de lei.”

Alte surse merg pe ipoteza că biserica a fost zidită câţiva ani mai târziu,  în perioada 1803-1813, adăugând şi un al doilea ctitor, tot Ioan: preotul iconom Ioan Moisă. Cu toată vechimea apreciabilă, lăcaşul de cult nu apare însă în lista monumentelor istorice băcăuane.

- înainte de apariţia şcolilor publice, lăcaşul a funcţionat la începutul secolului al XIX-lea, ca un adevărat centru educaţional, în care, fetele şi bãieţii au deprins taina slovelor  româneşti. Psaltirea, ceaslovul, rugãciunile şi Evanghelia au reprezentat pentru mulţi copii o primă întâlnire cu miracolul cărţilor.

- în cimitirul bisericii a fost înmormântat Ionică Tăutul, poet şi om politic progresist, autorul proiectului de constituţie din 1822 cunoscut sub numele de „Constituţia cărvunarilor”, prin care se încerca introducerea unui sistem modern de guvernare în Principatele Române.

           Chiar dacă nu mai păstrează integral aspectul iniţial (reparaţii capitale în perioada 1924-1930, consolidări în 1979-1980,  restaurarea întregii picturi în anii 1980 şi 1992, construirea gardului din fier forjat în 1990 ş.a.), prin frumuseţea sobră a arhitecturii şi prin rolul jucat în istoria modernă a Bacăului, biserica „Sfântul Ioan” posedă toate atributele pentru a (re)deveni un obiectiv important pe harta culturală a oraşului. Până la acest deziderat, un cald LA MULŢI ANI tuturor băcăuanilor cu numele de Ion, Ioana, Nelu, Ionuţ, Ionica sau alte nume derivate din acestea!