Bacău - fizionomii urbane

         Am făcut o scurtă referire despre recenta lucrare a profesorului Alin Popa, Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova (1864-1938). Bacăul în tranziţia de la târg la oraş, în postarea de pe 6 octombrie, dată care a trecut pe neobservate în media locală, cu toate că ea reprezintă actul oficial al recunoaşterii existenţei localităţii (pe  6 octombrie 1408, domnitorul Alexandru cel Bun a acordat un privilegiu comercial negustorilor din Liov) - http://lucian-bacau.blogspot.com/2010/10/gust-amar-de-octombrie_06.html

            Revin cu câteva completări, considerând, după o lectură atentă a lucrării, că ne aflăm în faţa unui studiu ieşit din comun, un adevărat punct de referinţă pentru viitoarele studii de istorie locală. Bacăul nu se poate lăuda că deţine un fond istoriografic complet şi coerent, puţinele încercări monografice având doar un caracter sectorial, lipsit de continuitate temporală sau, de cele mai multe ori, de rigoare ştiinţifică. Studiul cercetătorului Alin Popa reuşeşte cu succes să umple un mare gol existent în cunoaşterea evoluţiei urbane a Bacăului, pentru un interval de timp definitoriu pentru dinamica ulterioară a oraşului: 1864, anul în care a fost aprobată legislaţia comunală, şi 1938, sfârşitul perioadei interbelice. O perioadă contradictorie, pe care cititorul pasionat sau simplu citadin o putea cel mult intui în manifestările sale complexe doar din frânturile monografice (greu de procurat astăzi) oferite de doi cronicari ai timpului: Costache Radu (1906) şi Grigore Grigorovici (1933). Cele patru capitole ale lucrării (Bacăul şi specificul oraşului moldovenesc. Geneza, fizionomia urbană, structura etnică şi evoluţia demografică; Mediul de locuire; Diviziunea „etnică” a muncii: evreul – motorul economiei moderne, românul – slujbaş al statului şi agricultor. Aspecte privind evoluţia socio-economică;  Viaţa cotidiană), reuşesc să genereze o imagine închegată a aspectelor demografice, istorice şi sociale caracteristice târgului aflat în căutarea modernităţii, imagine abordată dintr-o perspectivă diacronică flexibilă şi într-un decupaj teritorial mai amplu, care permit permanente referiri la scară regională (Moldova), naţională şi prin prisma relaţiilor internaţionale.

            Vă invit aşadar la o lectură pasionantă, ce abundă în numeroase elemente de noutate privind evoluţia oraşului Bacău, puse pe hârtie cu rigoare ştiinţifică dar şi cu talent scriitoricesc, ingrediente  care susţin, cu certitudine, viitoare reuşite editoriale.

Coperta lucrării

Prof. dr. Alin Popa:

            „Pentru că ziua de azi se trage din cea de ieri, am căutat să schiţăm unele răspunsuri posibile prin cercetarea evoluţiei oraşului Bacău de la jumătatea secolului al XIX-lea şi până la sfârşitul perioadei interbelice, punând în valoare omul – principalul factor care a generat oraşul. Alegerea acestei perioade nu a fost una întâmplătoare, intervalul istoric cercetat reprezentând – din punctul nostru de vedere – primul „strat” de real urbanism din întreaga evoluţie a localităţii.

            În analiza evolutivă a oraşului Bacău şi, finalmente, în portretul colectiv al locuitorilor majoritari putem citi multe din defectele şi calităţile românului din totdeauna, aflat mai mereu într-o translatare lină sau brutală de la ţară la oraş, de la un anume tip de economie – autarhic rurală –, la unul concurenţial burghez, de la constrângerile moral educative ale colectivităţii rurale – extrem de rigoriste – la derutantele libertăţi oferite de gândirea liberală şi plină de concesii a noilor realităţi burgheze. Credem că pentru a şti cu adevărat cine suntem mult mai credibil şi aproape de adevăr ar fi să încercăm cât mai multe portrete regionale ale românului, bine circumstanţiate în timp şi spaţiu. Doar reunirea lor ar avea temei de analiză şi generalizare.”

Prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei (Facultatea de Istorie, Universitatea „Al. I, Cuza” Iaşi):

„Lucrarea reprezintă rezultatul unei ample documentări arhivistice, greu de realizat de un singur cercetător, prin valorificarea informaţiilor din colecţii de documente, din presă şi memorialistică, din lucrările – relativ multe, dar inegale ca valoare – care tratează aspecte ale evoluţiei localităţii în diferite etape. Prin informaţia bogată, prin metodologia de abordare, prin analiza adesea profundă şi formularea implicită a unor întrebări ce presupun continuarea dezbaterii, lucrarea reprezintă o contribuţie substanţială la cunoaşterea evoluţiei oraşului Bacău, depăşind cu mult tot ce s-a scris până acum”