După o lungă perioadă romantică,
în care problematica zonelor metropolitane
a fost conturată diafan în legislaţie (a se vedea Legea nr. 350/2001
privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Legea nr. 351/2001 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a
Reţeaua de localităţi), permiţând o multitudine de asocieri bizare de UAT-uri pe plan local (a se vedea
şi cazul Bacăului), a trebuit să vină pandemia pentru a avea o lege a zonelor
metropolitane, impusă de necesitatea restricţionării circulaţiei persoanelor
(Legea nr. 246 din 20 iulie 2022). O
lege care trebuia să devină funcţională de două decenii încearcă acum să refacă
timpul pierdut, deşi una dintre principalele probleme (delimitarea acestor
zone) a fost făcută mecanic, fără să
se ţină cont de intensitatea relaţiilor multiple, existente între oraş şi
teritoriul său periurban.
Sub forma impusă de lege, cele 25 de
unităţi administrativ-teritoriale componente ale ZMBC însumează o suprafaţă de 1084,71 km, reprezentând 16,3% din suprafaţa
judeţului Bacău. Distanţele între localităţile aflate la extremităţi depăşesc
30 km: 39 pe axa vest-est, între Scorţeni şi Buhoci, 41 km pe axa nord-sud
(Climeşti – Faraoani), 54 km între Ţârdenii Mari (comuna Blăgeşti) şi Gioseni
(NV – SE) şi 62 km între Brad (comuna Negri) şi Poiana (comuna Livezi), pe
traseul NE-SV. Faţă de reşedinţa de judeţ, majoritatea localităţilor se
incadrează în izocrona de 30 de minute, cu excepţia extremităţilor de nord şi
de vest ale zonei metropolitane.
Populaţia rezidentă la ultimul recensământ
este de 242597 persoane, ceea ce reprezintă peste 40% din populaţia întregului judeţ. Cea mai mare densitate
caracterizează municipiul Bacău (3150,8 loc/kmp) şi prima coroană de UAT-uri (145,1 loc/kmp).
Faţă de recensământul anterior (2011) se remarcă o uşoară creştere numerică
a populaţiei zonei metropolitane. Doar zonele metropolitane Iaşi şi Braşov au
mai reuşit această performanţă demografică (v. figura de mai jos), un atu care (cel puţin pentru ZMBC)
are şanse reduse să se menţină pe termen mediu şi lung, în condiţiile în care comunele limitrofe reşedinţei de judeţ (care au avut cel mai mare câştig demografic) nu vor reuşi să facă paşi reali pe drumul modernizării edilitare.
Sursa: Pe cifre
Din punct de vedere economic, prima centură
concentrează cea mai mare parte a firmelor (61%), a cifrei de afaceri
(68%) şi a numărului de angajaţi (67%). Se remarcă comunele Hemeiuş (705 mil lei cifră de afaceri), Letea
Veche (401,8 mil. lei), Nicolae Bălcescu (235 mil. lei) şi Mărgineni (221 mil.
lei), conform datelor publicate de topfirme.com pentru luna decembrie 2022.
La nivel de localitate, dinamica 2011-2021 prezintă discrepanţe notabile,
după cum pot fi observate în graficele de mai jos.
Pe aceeaşi temă: Zona metropolitană Bacău, Fata Morgana din centrul Moldovei